„Primul lucru care trebuie înţeles este următorul: relaxează-te, şi iubeşte-ţi şi trupul şi inima. Nu crea conflicte, apropie-le, pentru că de secole au fost separate. Pe măsură ce le vei apropia şi vei deveni una, nu vei mai fi numai un Zorba sau un Buddha, ci Zorba Buddha. Vei fi un om întreg. În această întregime există frumuseţe, fericire, adevăr.
Când ai înţeles unitatea lor, şi ele nu mai sunt în conflict, dintr-o dată vei vedea că apare un nou spaţiu în tine: sufletul tău. Acum, că nu se mai duc lupte între corp, raţiune, inimă, ai timp, linişte şi loc să vezi ceva de dincolo: sufletul.
Credinţa îţi poate fi dată de învăţători, n-ai nevoie de maestru pentru asta. De fapt învăţătorul, preotul, îţi dă credinţă. Maestrul doar creează în tine o încredere - o încredere în tine însuţi. Credinţa există întotdeauna undeva în cunoştinţe, doctrine, dogme.
Credinţa este aceea care a distrus întreaga omenire. Unul e hindus, altul e musulman, celălalt creştin... Şi asta nu pentru că ar cunoaşte adevăruri diferite, pentru că adevărul este unul singur. Persoanele diferă doar pentru că li s-au alipit credinţe diferite. Ele nu-au fost ajutate să-şi găsească încrederea în ele însele şi de aceea nu sunt capabile să găsească adevărul ascuns în fiinţa lor.
De aceea maestrul nu-ţi dă înţelepciune - nu poate să dea aşa ceva - el creează mediul autentic al încrederii, în care înţelepciunea ta se trezeşte şi începe să înflorească. Îi vei fi recunoscător, poate la început vei crede că el ţi-a dat-o. Dar nu ţi-a dat nimic altceva decât încredere. A luat multe de la tine - frica, şi mai cu seamă frica de singurătate, pentru că dacă într-adevăr cauţi, într-o bună zi va trebui să înveţi arta de a fi singur.
El a creat o sincronizare pentru că iubeşte, şi iubirea lui devine o provocare în tine, care cere iubirea ta. El are încredere, şi astfel provoacă încrederea ta. Pentru că el este adevăr, în tine se trezeşte o enormă dorinţă de a fi treaz ca şi el, profund în adevăr ca şi el, de a avea acele profunzimi în fiinţă, şi acele aripi cu care să zbori cât de departe vrei. El îţi face aripile puternice, te face pe tine puternic. El nu-ţi poate da înţelepciune, pur şi simplu, ci creează un mediu în care înţelepciunea creşte ea însăşi.” (Osho)
Editura: Mix
Autor: Osho
Format:13x20 cm
Număr pagini: 292
Greutate:285 gr.
Anul apariției: 2007
ISBN: 978-973-8471-62-7
Care sunt temerile voastre? Care sunt
problemele care vă chinuie? Voi le-aţi ales, nu v-au fost impuse. Cine
v-a spus să fiţi geloşi pe alţii mai inteligenţi, mai puternici, mai
bogaţi? De ce aţi ales să fiţi invidioşi? Geloziile şi invidiile vă
distrug inutil energia. Mai degrabă găsiţi alte utilizări pentru această
energie, mai creative. Şi vă spun un mare adevăr: nu există om pe lume
care să nu se fi născut cu ceva de care poate fi mândru, care să nu
poată aduce ceva nou, frumos, care să îmbogăţească existenţa. Nimeni n-a
venit în această lume gol de conţinut. Aţi văzut copiii nou-născuţi?
Mânuţele lor sunt strânse. O mână închisă, un pumn, este un mister,
nimeni nu ştie ce se ascunde înăuntru. Aţi văzut vreodată un om mort? E
imposibil să-şi ţină mâinile strânse – pumn. Omul moare cu mâna
deschisă, gol, epuizat. Acestea sunt metafore. Vă spun că un copil e
plin de posibilităţi, nu are de ce să fie gelos pe nimeni. Eu unul n-am
fost gelos niciodată, nici pe Lao Tze, Moise, Krishna sau Buddha. Am
fost şi sunt enorm de fericit că măcar câţiva oameni ajung să-şi
realizeze potenţialul. Şi mi s-a spus nu de puţine ori: “Aparţii
aceleiaşi seminţii. Dacă Buddha s-a ridicat atât de sus, şi tu vei
putea, într-un domeniu sau altul. Poate te vei ridica chiar mai sus;
timp de douăzeci şi cinci de secole s-au învăţat şi descoperi atâtea, şi
mii de oameni au atins acele înălţimi – Kabir, Nanak, Iisus,
Rabindranath... Tu de ce să nu poţi?” Adevărul e că nimeni nu te
împiedică, în afara propriei tale persoane.
Al douăzeci şi şaselea discurs
Fiecare moment e o înviere ... 7
Al douăzeci şi şaptelea discurs
Spargerea crustei trecutului ... 16
Al douăzeci şi optulea discurs
Nici măcar inima... doar un martor ... 29
Al douăzeci şi nouălea discurs
În tine însuţi ... 40
Al treizecilea discurs
Prietenia se ridică mai sus decât iubirea ... 51
Al treizeci şi umilea discurs
În însuşi centrul liniştii ... 63
Al treizeci şi doilea discurs
Acest moment - singura realitate ... 76
Al treizeci şi treilea discurs
Răul nu este decât absenţa binelui ... 88
Al treizeci şi patrulea discurs
Doar o problemă de conştientă ... 105
Al treizeci şi cincilea discurs
Mulţimea tăcută ... 117
Al treizeci şi şaselea discurs
Plăcerea, sămânţa fericirii ... 134
Al treizeci şi şaptelea discurs
O picătură de rouă nu poate supăra oceanul ... 146
Al treizeci şi optulea discurs
Inimă înflăcărată, spirit vrăjit ... 162
Al treizeci şi nouălea discurs
De dimineaţa până seara: uimire şi surpriză ... 176
Al patruzecilea discurs
În tine se ascund toţi oamenii ... 190
Al patruzeci şi unulea discurs
Eu îi spun meditaţie ... 202
Al patruzeci şi doilea discurs
Lasă cuvintele mele să devină seminţe în fiinţa ta ... 214
Al patruzeci şi treilea discurs
Nu judeca oceanul pentru spuma sa ... 225
Al patruzeci şi patrulea discurs
Să redevi un copil inocent ... 239
Al patruzeci şi cincilea discurs
Un pisc în tine însuţi ... 256
Al patruzeci şi şaselea discurs
Porţile misterelor ... 271
Al patruzeci şi şaptelea discurs
Ne vom reîntâlni ... 278
