Telefon: 0723 370 540

Vijnana Bhairava Tantra • cele 112 tehnici pentru atingerea stării de iluminare spirituală comentată de Swami Atmananda

Vijnana Bhairava Tantra • cele 112 tehnici pentru atingerea stării de iluminare spirituală comentată de Swami Atmananda

29,00 RON 31,80 RON
Disponibilitate: În Stoc
 Vijnana Bhairava Tantra este un capitol din străvechea Rudrayamala Tantra, o lucrare pierdută a Shaivismului Kashmirian. Fiind o Bhairava Agama, ea este o învăţătură pur monistă şi este construită ca un dialog, prin care Bhairavi (Parvati sau Shakti...
Cu TVA: 29,00 RON
Cod produs: carte

 Vijnana Bhairava Tantra este un capitol din străvechea Rudrayamala Tantra, o lucrare pierdută a Shaivismului Kashmirian. Fiind o Bhairava Agama, ea este o învăţătură pur monistă şi este construită ca un dialog, prin care Bhairavi (Parvati sau Shakti) îi solicită lui Bhairava (Shiva) să-i fie dezvăluită esenţa modului prin care se poate ajunge la realizarea supremă. În răspunsul său, Bhairava (Shiva) descrie 112 metode, menite să conducă conştiinţa aspirantului pregătit la stadiul universal şi transcendental al Conştiinţei Libere a lui Bhairava. In traducere, Vijnana Bhairava Tantra înseamnă Tantra Cunoaşterii Esenţiale a lui Bhairava (Dumnezeu).
   Acest text, împreună cu Malinivijaya Tantra şi Paratrimsika Vivarana, se află printre cele mai preţuite texte ale tradiţiei tantrice. Lucrarea este privită ca fiind esenţială de către maeştrii şivaismului kashmirian. Abhinavagupta se referă la acest text numindu-l Agama, Shivavijnanopanishad, sau Rudrayamalasara; Kshemaraja, în comentariile lui, face referire la text ca fiind Shivasutra; Yogaraja 1-a menţionat ca Shaivaupanishad.

Editura: Ram

Autor: Swami Atmananda

Format: 13x20 cm.

Număr de pagini: 320

Greutate: 255 gr

Anul apariției: 2011

ISBN: 973-7726-29-4

   INTRODUCERE ... 3
Despre Shaivismul Kashmirian ... 6
Concepte ale Shaivismul Kashmirian ... 11
Cele patru upaya ... 13
Structura textului ... 18
în concluzie ... 19

   VIJNANA BHAIRAVA TANTRA ... 20
1. Rudrayamala şi Trika ... 20
2. Realitatea lui Bhairava ... 22
3. Cum este percepută Realitatea Supremă ... 24
4. Prin ce experienţă este cunoscută Realitatea Supremă? ... 26
5. Despre natura lui Bhairava ... 27
6. Indivizibil şi inefabil ... 28
7. Esenţa Tantrei ... 29
8. Formele lui Bhairava ... 30
9. Sakala Bhairava ... 32
10. Scopul meditaţiei sakala ... 34
11. Ce nu este Bhairava ... 35
12. Esenţa lui Bhairava ... 37
13. Ce a fost spus despre Bhairava ... 38
14. Nemăsurat şi fără atribut ... 39
15. Conştiinţa stării de Bhairava ... 40
16. Natura Realităţii Ultime ... 43
17. Bhairava este cunoscut de către Paradevi ... 44
18. Dharma şi posesorul Dharmei ... 46
19. Dualismul este un pas preliminar ... 47
20. Shakti este poarta de acces către Shiva ... 49
21. Shiva este revelat de Shakti ... 50
22. Bhairava, conştiinţa Supremă ... 52
23. Mijloace de a realiza conştiinţa lui Bhairava ... 54
24. Dharana asupra celor două focare subtile ... 55
25. Kumbhaka dharana ... 60
26. Perfecţiunea lui kumbhaka ... 62
27. Kumbhaka duce la pace interioară ... 63
28. Kundalini dharana ... 65
29. Străpungerea chakrelor ... 69
30. Meditaţie asupra celor 12 centri de forţă ... 70
31. Mudra oculară ... 72
32. Meditaţie asupra celor cinci viduri ... 74
33. Tehnică simplă de concentrare ... 76
34. Concentrarea asupra creştetului capului ... 79
35. Sushumna dharana ... 80
36. Shanmukhi mudra ... 83
37. Dizolvarea în inimă ... 86
38. Dharana asupra sunetului suprem a lui Brahman ... 87
39. Pranava dharana ... 90
40. Dharana emisiei mantrelor ... 92
41. Nada dharana ... 93
42. Bija mantra dharana ... 95
43. Dharana asupra direcţiilor spaţiului ... 96
44. Sushumna and daharakasha dharana ... 97
45. Dharana asupra vidului superior, inferior şi al inimii ... 99
46. Antarakasha dharana ... 100
47. Antarakasha dharana (continuare) ... 102
48. Antarakasha dharana (continuare) ... 103
49. Dharana asupra spaţiului inimii ... 105
50. Dharana asupra lui dvadashanta ... 106
51. Rezultatul dharanei asupra lut dvadashanta ... 108
52. Dharana asupra lui Kalagni ... 108
53. Rezultatul dharanei asupra lui Kalagni ... 110
54. Tattva dharana ... 111
55. Dharana care oferă control asupra viselor ... 113
56. Dharana asupra disoluţiei universale ... 115
57. Dharana asupra lui Shiva tattva ... 117
58. Vishva shunya dharana ... 118
59. Dharana asupra unui vas gol ... 119
60. Dharana asupra unui loc pustiu ... 121
61. Dharana pe spaţiul dintre două obiecte de concentrare ... 123
62. O a doua dharana asupra spaţiului dintre două obiecte ... 125
63. Dharana asupra corpului individual şi "corpul" universului ca fiind conştiinţă ... 126
64. Dharana privind fuziunea vayu-urilor ... 128
65. Dharana asupra stării de beatitudine (ananda) ... 129
66. Dharana asupra retragerii simţurilor ... 131
67. Dharana asupra ascensiunii lui pranashakti pe coloana vertebrală ... 133
68. Dharana asupra lui Manipura chakra şi Anahata chakra ... 135
69. Dharana asupra unirii cu Shakti ... 136
70. Dharana rememorării fericirii senzuale ... 139
71. Dharana asupra stării de fericire ... 140
72. Dharana asupra gustului ... 141
73. Dharana asupra bucuriei estetice ... 143
74. Dharana asupra stării de satisfacţie a minţii ... 144
75. Dharana asupra pragului dintre starea de veghe şi starea de somn ... 146
76. Dharana asupra curcubeului ... 147
77. Dharana asupra mudrelor tantrice ... 149
78. Dharana asupra posturii corporale (asana) ... 154
79. Dharana asupra kaksha vyomni ... 155
80. Dharana asupra unui obiect exterior (tratakam) ... 156
81. Dharana asupra emisiei fonemei 'Ha' ... 158
82. Dharana asupra corpului suspendat în spaţiu ... 161
83. Dharana asupra corpului legănat ... 162
84. Dharana asupra cerului senin ... 163
85. Cidakasha dharana ... 164
86. Dharana asupra celor trei stări obişnuite de conştiinţă ... 166
87. Dharana asupra întunericului în cele două săptămâni întunecate ale lunii ... 168
88. Dharana asupra întunericului ... 170
89. Dharana asupra tehnicii de retragere a simţurilor (pratyahara) ... 171
90. Dharana asupra lui akshara ... 173
91. Dharana asupra lui visarga ... 176
92. Dharana asupra spaţiului ... 177
93. Dharana asupra unei stări intense de durere ... 179
94. Dharana asupra stării de non-minte ... 180
95. Dharana asupra lui mayatattva ... 182
96. Dharana asupra eliminării dorinţelor ... 184
97. Dharana asupra întrebării "Cine sunt eu?" ... 188
98. Dharana asupra dorinţei ... 190
99. Dharana asupra cunoaşterii ... 191
100. Dharana asupra conştiinţei nediferenţiate ... 193
101. Dharana asupra stărilor negative ... 195
102. Dharana asupra vieţii ca un spectacol magic ... 199
103. Dharana asupra căii de mijloc ... 200
104. Dharana având tema "eu sunt pretutindeni" ... 203
105. Dharma asupra cunoaşterii superioare ... 205
106. Dharana asupra relaţiei subiect-obiect ... 206
107. Dharana asupra conştiinţei ... 208
108. Dharana având ca temă mintea fără suport ... 209
109. Dharana având ca temă identificare cu Shiva ... 211
110. Dharana asupra Sursei divine ... 212
111. Dharana având ca temă rotirea trupului ... 214
112. Dharana având ca temă transcenderea unor momente de agitaţie mentală ... 216
113. Dharana având ca temă focalizarea privirii ... 218
114. Dharana având ca temă ananda nada ... 220
115. Dharana având ca temă un abis ... 222
116. Dharana având ca temă realitatea omniprezentă ... 222
117. Dharana având ca temă experienţele senzoriale ... 224
118. Dharana având ca temă perceperea existenţei lui Brahman ... 226
119. Dharana având ca temă amintirile ... 228
120. Dharana având catemăunmani ... 230
121. Dharana având ca temă intuiţia ... 231
122. Dharana având ca temă un anumit obiect ... 234
123. Dharana având ca temă puritatea ... 235
124. Dharana asupra realităţii non-duale ... 237
125. Dharana având ca temă starea de egalitate ... 239
126. Dharana referitoare la centrarea în mijlocul dintre două contrarii ... 241
127. Dharana având ca temă Bhairava ... 242
128. Dharana având ca temă spaţiul exterior ... 244
129. Dharana având ca temă starea fără gânduri ... 246
130. Dharana având ca temă cuvântul Bhairava ... 248
131. Dharana având ca temă Tat (Cea mai înaltă realitate) ... 251
132. Dharana având ca temă atributele divine ... 253
133. Dharana având ca temă natura iluzorie a lumii ... 254
134. Dharana avându-l ca temă pe Atman cel imuabil ... 256
135. Nici înlănţuire, nici libertate ... 257
136. Retragerea simţurilor ... 259
137. Dharana având ca temă cunoaşterea şi cunoscătorul ... 262
138. Disoluţia grupului celor patru ... 263
139. Metode de liniştire ... 265
140. Perfecţionarea în practica unei dharane ... 266
141. Maestru al yoghinilor şi al siddha-şilor ... 267
142. A fi un eliberat în viaţă ... 268
143. Cine este persoana adorată şi cum trebuie aceasta adorată? ... 270
144. Formele grosiere de adoraţie ... 271
145. Contemplarea neîncetată a Realităţii Supreme ... 272
146. Ce este şi ce nu este meditaţia ... 273
147. Adevărata adoraţie ... 275
148. Deplina împlinire ... 276
149. Adevăratul sacrificiu ... 277
150-151. Cea mai elevată contemplare ... 277
152. Adevărata purificare ... 279
153. Ce este adoraţia? ... 281
154. Supremul loc de pelerinaj ... 282
155a. Sacrificiul extatic ... 284
155b. Hamsa dharana ... 285
156. Japa continuă a respiraţiei ... 286
157. Necesitatea de a păstra secretul ... 287
158. Calificarea pentru practicile tantrice ... 288
159-160. Iniţierea tantrică ... 289
161. Nu renunţa niciodată la această cunoaştere ... 291
162. înţelegerea lui Devi ... 291
163. Uniunea lui Shiva şi a lui Shakti ... 292

   ANEXE ... 294
1. Corpurile subtile ... 294
2. Diferitele forme ale lui Shakti ... 297
3. Dvadashanta ... 301
4. Hrid Chakra ... 302
5. Despre nadi-uri ... 303
6. Cele patru niveluri ale Logosului ... 308
7. Despre vid ... 309

pag. 44-45


   ...care a fost proclamată de către Vedanta. Deci, unde este diferenţa dintre Vedanta şi Tantra? în cazul în care această Realitate Supremă este atotpătrunzătoare, atunci aceasta trebuie să fie şi în mine. În cazul în care conştiinţa supremă mă cuprinde (mă pătrunde), atunci eu nu sunt separat sau diferit de ea; eu sunt ea. Indiferent de ceea ce este conştiinţa supremă, eu sunt ea. Aceasta este natura mea reală, nirakala, nu această formă exterioară, care este sakala.
   Cuvântul akala înseamnă formă sau ceva ce este cuprins într-un spaţiu limitat, iar nirakala înseamnă fără formă, unde nu este nici o limitare, nici o condiţionare. Dacă această supremă conştiinţă nu este diferită de mine, atunci cine pe cine va adora? Pentru că cel adorat şi adoratorul sunt unul şi acelaşi.

   17. Bhairava este cunoscut de către Paradevi

   Evamvidha Bhairavasya yavastha parigiyate;

Traducere
   Evamvidha: în acest fel; Bhairavasya: a lui Bhairava; Yavastha: acea stare, care; Parigiyate: descrisă, celebrată; Sa: că (ea); Para: cel mai mare; Pararupena: prin intermediul formei absolute; Paradevi: cea mai mare zeiţă; Prakirtita: este bine cunoscută.

Sloka
   Starea transcendentală a lui Bhairava este descrisă şi cunoscută prin intermediul unei forme absolute, care este Paradevi, Zeiţa Supremă.

Comentariu
   Această sloka stabileşte intim relaţia dintre Bhairava, Conştiinţa Supremă, şi contrapartea sa cosmică, Bhairavi, Energia Supremă. Ele sunt prakasha şi vimarsha, care sunt principii importante ale sistemului Shaivismului Kashmirian. Bhairava este descris ca prakasha, sau lumina divină, şi Bhairavi este vimarsha, vibraţie, nada sau sunet subtil, împreună, aceştia prin interacţiunea lor dau naştere la fenomenele lumii manifestate.
   Deşi principiul vimarsha sau Shakti este primordial în ascensiunea spre o stare superioară de conştiinţă, doar datorită lui prakasha sau Shiva, Conştiinţa Supremă, acest proces se produce. Fără consimţământul lui Shiva, nici evoluţia, nici involuţia conştiinţei individuale nu pot avea loc. în acest sens, Shiva şi Shakti sunt strâns legaţi şi nu pot exista unul fără altul.
   Adevărata natura a lui Bhairava este natura celui care percepe. Nu poate fi percepută decât prin intermediul formei sale absolute, a lui Bhairavi. Orice călătorie spirituală se produce în sfera de forţă a lui Bhairavi. Nu mai există evoluţie la nivelul lui Bhairava. El este cunoscătorul a tot ceea ce există. Natura sa nu poate fi intuită decât studiind forma supremă a reflexiei sale, care este Paradevi. Fără conştiinţă, fiinţa nu poate experimenta diferitele forme ale creaţiei, care aparţin sferei lui Shakti. în acelaşi timp, dacă energia nu ar avea condensată în ea conştiinţa supremă, nu am putea ca pornind de la formă şi energie să ajungem să avem experienţe spirituale.
   Paradevi îşi asumă o infinitate de forme pentru ca să ne conducă în timp faţă în faţă cu Şinele nostru Suprem. Baza conştiinţei este energia. Dar, energia la care ne referim nu este nici cea mecanică, electrică sau magnetică, chimică, etc. Această energie este para, sau cea mai elevată sau subtilă energie, pe care o regăsim în esenţă în infinitele forme pe care ea şi le asumă.
   în continuare, vor fi descrise 112 modalităţi pentru a atinge starea de Conştiinţă Ultimă, pentru a înţelege natura lui Bhairava. Dar toate aceste 112 modalităţi pe care le vom studia ţin de universul lui Shakti, Paradevi. Ele nu aparţin lui Bhairava, pentru că în momentul în care vorbim de a ascensiona pe calea spirituală înseamnă întotdeauna că ne..


pag. 188-189

   97. Dharana asupra întrebării "Cine sunt eu?"

   Yadaa mamechchhaa notpannaa jnacmam vaa kas tadaasmi vai; Tattvato ham tathaabhutas tattinas tanmana hhavet.

Traducere
   Yada: atunci când; Mame-iccha: dorinţa mea; Na utpanna: nu au apărut încă; Jnaanam va: sau cunoştinţe; Kah-tadaa-asmi: atunci cine sunt eu? Vai: într-adevăr; Tattvatah-Aham: în esenţă; Tatha bhutah: fiind de genul; Tattinah: absorbit acolo; Tanmana: identificarea (cu); Bhavet: devine.

Sloka
   Când dorinţa sau cunoaşterea nu au apărut încă, cine sunt eu, cu adevărat? într-adevăr, (în această situaţie) mintea fiind absorbită în esenţa naturii Eu-lui (Suprem) şi identificată cu aceasta, în final devine aceasta.

Comentariu
   Această dharana se bazează pe unul dintre principiile fundamentale ale Vedantei. Cuvântul "veda" înseamnă cunoştere şi cuvântul "anta" înseamnă sfârşit, prin urmare, Vedanta semnifică punctul culminant al cunoaşterii, ne oferă o cunoaştere transcendentală.
   în această dharana, întrebarea pe care ne-o punem este următoarea: "In absenţa dorinţele, percepţiilor, cunoştinţelor mele, cine sunt eu?"
   Pentru a putea răspunde la această întrebare, cel mai simplu este să aplicăm tehnica de negare "Neţi, nett\ adică "Nu sunt aceasta, nu sunt aceea". Altfel spus, putem afirma cu tărie că nu suntem dorinţele noastre, nu suntem bagajul nostru de cunoştinţe, nu suntem amintirile noastre, nu suntem sentimentele şi emoţiile noastre, nu suntem energiile noastre, nu suntem numele nostru sau forma trupului nostru (imaginea cu care ne identificăm în oglindă), nu suntem statutul nostru social, etc. Fără cunoaştere şi fără dorinţă, individualitatea dispare şi nu rămâne decât conştiinţa Sinelui Suprem.
   Atunci când yoghinul îşi propune să descopere care este adevărata sa natura, adevărata sa realitate, cel mai uşor este să conştientizeze ceea ce nu este. Realitatea Supremă nu poate fi descoperită de minte, pentru că este dincolo de minte. însă prin negarea constantă a identificărilor noastre cu elementele limitate şi limitatoare apare o stare propice pentru descoperirea a ceea ce suntem noi cu adevărat.
   Sinele este subiectul, cel care percepe, iar tot restul este obiectul, ceea ce este perceput. Acest "eu" în expresia sa cea mai profundă şi elevată este Atman, Şinele Suprem Divin, Inima spirituală. Sinele este centrul fiinţei noastre în jurul căruia se manifestă toate celelalte structuri. Existenţa în planul manifestării implică însă o anumită ocultare a acestui centru, a Sinelui. Toate tradiţiile spirituale descriu acest fenomen, fie ca pe o "cădere", fie ca pe o "uitare". Astfel noi ajungem să ne identificăm cu corpul nostru, cu sentimentele noastre, cu situaţiile în care ne aflăm, cu funcţiile pe care le deţinem, ş.a.m.d.
   Un text edificator din Upanishade spune aşa: "Ca două păsări de aur aşezate pe acelaşi copac, prieteni intimi, ego-ul şi Sinele sălăşluiesc în acelaşi corp. Primul mănâncă fructele dulci şi acre ale copacului vieţii, în timp ce ultimul priveşte cu detaşare. Atât timp cât crezi că eşti ego-ul, eşti încă în lumea ataşamentelor, a dorinţelor şi a durerii. Dacă realizezi că tu eşti Şinele, Stăpânul vieţii, vei fi eliberat de toate acestea. Când realizezi că eşti Sinele, sursa supremă a luminii, transcenzi dualitatea vieţii şi intri în starea unităţii primordiale."
   în final, ajungem să realizăm practic ceea ce se susţine Vedanta: Aham Brahmasmi - Eu sunt (parte din) Brahman.
   Această dharana este tehnica de baza pentru meditaţiile de revelare a Sinelui Suprem. Cel care a readus în atenţia...


pag. 258-259


   ...acestuia; Bhuddheh: a lui buddhi (intelect); Jaleshu iva: ca în apă; Vivasvatah: a soarelui.

Sloka
   Nu există nici înlănţuire şi nici eliberare pentru mine. Acestea (ideea de înlănţuire sau libertate) îi sperie pe cei laşi, dar sunt doar reflectări (proiecţii) ale intelectului, după cum soarele se reflectă în apă.

Comentariu
   Această sloka este o continuare a dharana-ei precedente. Divinul este deasupra conceptelor de eliberare sau înlănţuire, care aparţin de fapt lui jiva, sufletul încarnat. Pentru fiinţa umană, simpla întrebare: "Sunt eliberat?" este o dovadă de ignoranţă. Un om sănătos nu se va întreba de zece ori pe zi dacă este sănătos, pentru că va şti aceasta cu certitudine. Când vom deveni cu adevărat liberi, vom şti aceasta. Dacă suntem înlănţuiţi în ciclurile acestei lumi şi doar discutăm despre eliberare şi despre înlănţuire, aceasta nu ne va fi de nici un folos. Când yoghinul va fi convins pe deplin că problema înlănţuirii sau a eliberării nu există pentru Atman, Sinele, el va transcende orice fel de agitaţie mentală (angoasă, frică) şi se va cufunda în natura lui Bhairava.
   Atman nu este înlănţuit de timp, spaţiu sau materie. El ştie totul şi cunoaşte totul. Este liber ca şi vântul, călătoreşte pretutindeni, în toate loka-urile, adică planurile existenţei. Aceste planuri ale existenţei sunt şapte la număr: bhuh -planul pământesc, bhuvah planul intermediar, svahah -planul ceresc, urmate de mahah, janah, tapah şi satya, care sunt planuri din ce în ce mai subtile ale divinităţii, unde locuiesc rishi-i, muni-i, siddha-şi şi sufletele realizate.
   înlănţuirea şi libertatea sunt proiecţii mentale ale intelectului amăgit, care este prins în dimensiunea timpului, spaţiului şi obiectului. Buddhi, fiind influenţat de samskara-urile care sunt depozitate în chitta, se asociază cu ideile de înlănţuire, eliberare, sau cu amândouă. După cum razele soarelui reflectate în apă nu sunt reale, tot astfel nici aceste reflectări ale intelectului nu sunt reale. Atman este conştiinţă pură, nepătată, este mereu strălucitor, omogen şi liber. Dharana având ca temă o astfel de idee ne conduce la perceperea lui Atman, etern liber şi atotpătrunzător, sălăşuind în fiinţa noastră.
   In concluzie, pentru Divin, care este libertatea supremă, nu există nici ideea de înlănţuire, nici cea de eliberare, pentru că ambele implică o devenire, o schimbare şi aşa cum am văzut şi în dharana anterioară, Divinul este etern şi imuabil.
   Aceasta este o tehnică de shaktopaya.

   136. Retragerea simţurilor

   Indriyadvarakam sarvam sukhaduhkhadisangamam; Itindriyani svatmani svasthah samtyajya vartate.

Traducere
   Indriya dvarakam: porţile percepţiilor; Sarvam: toate; Sukha-duhkha-adi: durere şi plăcere, etc; Sangamam: contact; Iti-indriyani: astfel simţurile; Samtyajya: lăsând deoparte; Svasthah: menţinând în sine, retragere în interior: Sva-atmani: în şinele nostru; Vartate: rămâne.

Sloka
   Toate percepţiile, ca durere sau plăcere, etc, ajung la noi prin intermediul simţurilor. De aceea, yoghinul trebuie să se detaşeze de simţuri şi interiorizându-se, trebuie să sălăşluiască doar în Şinele său esenţial.

Comentariu
   Această sloka descrie etapa de pratyahara, adică retragerea simţurilor. In viaţa obişnuită, acest lucru s-ar numi privare senzorială. Dar în termenii specifici meditaţiei, el este cunoscut sub numele de pratyahara, adică retragerea simţurilor, aceasta fiind o condiţie importantă pentru stările înalte de meditaţie. Cele cinci simţuri ne "trag" neîncetat mintea către experienţa senzorialului şi ne împiedică să...

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun