Umanitatea celorlalţi
O variantă a exerciţiului de mai sus este să vizualizezi umanitatea
altor oameni - prieteni, rude sau străini. Ei nu sunt doar un nume sau o
trăsătură ("Mătuşa Maude vorbeşte întruna", "Omul ăla fără adăpost este
jegos!"), ei sunt fiinţe multidimensionale, alcătuite dintr-un complex
de factori, la fel ca şi voi. Ei au mame, taţi, copii şi persoane dragi.
Nu contează naţionalitatea lor, sau dacă pretind că vă sunt duşmani. Şi
ei au sentimente cum ar fi bucuria, iubirea, teama, anxietatea,
deznădejdea şi suferinţa exact ca mine şi ca voi. Şi ei au fost copii
odată, râzând şi jucându-se cu mingiile lor, cu păpuşile lor, cu
animalele lor preferate, cu jocurile lor, într-o vreme când aveau
încredere.
Una dintre metodele mele de tratament este să le sugerez pacienţilor
să-şi vizualizeze duşmanii, persoanele pe care le urăsc sau pe care
sunt supăraţi, sub formă de copii. Ăsta este doar începutul.
Vizualizaţi-i ca tineri îndrăgostiţi, ca părinţi, ca oameni care au
câştigat şi care au pierdut, care cunosc naşterea şi moartea, victoria
şi tragedia. Vedeţi efectiv detaliile. Individualizaţi-le.
Făcând asta, nu îi veţi vedea doar ca pe un grup, ci ca pe nişte
indivizi care au trăit tot ce aţi trăit şi voi. Este uşor să urăşti
grupuri, deoarece ele nu au calităţi individuale. Dacă urmaţi acest
exerciţiu, veţi renunţa la ură, deoarece este mai greu să urăşti oameni
ca tine şi este imposibil să urăşti suflete. Am simţit compasiune faţă
de acel soldat rus, omul de care trebuia să-mi fie teamă. Mi-am dat
seama că şi el avea suflet
Sufletul lui era şi al meu.
Compasiunea şi empatia nu se învaţă peste noapte; lecţiile vieţii nu
sunt niciodată simple. Pe măsură ce ne înălţăm către nemurire, trebuie
să intre în joc şi un alt factor: răbdarea.
Timpul este, de asemenea, o iluzie. Chiar şi în lumea tridimensională, viitorul este doar un sistem de probabilităţi.
De ce-ţi faci atâtea griji?
Trecutul trebuie amintit şi apoi uitat. Lasă-l să se ducă. Asta este
adevărat pentru copilărie şi pentru traumele din vieţi trecute; dar
este adevărat şi pentru atitudinile, concepţiile greşite şi sistemele de
credinţă cu care ai fost bătut la cap şi îndoctrinat, şi pentru toate
gândurile vechi - într-adevăr, pentru toate gândurile.
Cum poţi oare vedea cu prospeţime şi claritate având aceste gânduri?
Cum ar fi dacă ar trebui să înveţi ceva nou, dintr-o perspectivă nouă?
Încetează să mai gândeşti. În schimb, foloseşte-te de înţelepciunea ta intuitivă, pentru a simţi din nou iubirea. Meditează.
Observă că totul este interconectat. Priveşte-ţi sinele adevărat. Priveşte-L pe Dumnezeu.
Meditaţia şi vizualizarea vă vor ajuta să nu vă mai gândiţi atât de mult şi să vă întoarceţi de unde aţi plecat.
Veţi fi vindecaţi. Veţi începe să vă folosiţi mintea pe care nu o
folosiţi. Veţi vedea. Veţi înţelege. Şi veţi deveni înţelepţi. Apoi, se
va instaura pacea sufletească. Singurul lucru pe care-l adaug, acum,
este ceea ce am învăţat de atunci, de când am scris aceste rânduri:
Nu doar că vă veţi întoarce de unde aţi plecat, dar vă veţi începe şi călătoria spre viitor.
Meditaţia ne poate ajuta să accesăm puterile vindecătoare din noi - nu doar pentru o vindecare psihică, ci şi pentru una fizică.
Din ce în ce mai mult, doctorii recunosc că putem lupta cu bolile,
chiar cu boli grave, prin intermediul unui remediu recent descoperit:
puterile curative care zac în natura noastră spirituală. (Adică, recent
descoperit în occident; doctorii orientali îl cunosc de secole.) Poate
că aceasta este adevărata medicină holistică, în care ne energizăm
întregul organism - atât mintea, spiritul, cât şi corpul.
Există dovezi suficiente în acest sens în prezent. În lucrarea Head
first: The biology of hope and the healing power of the human spirit
(Dutton, 1989), Norman Cousins prezintă, în detaliu, modul în care
emoţiile ne afectează sistemul imunitar.......
