Telefon: 0723 370 540

 Buddhismul Tantric • doctrine şi practici indo-tibetane - Shashi Bhushan Dasgupta

Buddhismul Tantric • doctrine şi practici indo-tibetane - Shashi Bhushan Dasgupta

25,00 RON 27,00 RON
Disponibilitate: În Stoc
  Timp de mai multe generaţii, datorită ignoranţei, Occidentul a considerat tantrismul drept o luxuriantă şi periculoasă degenerescentă a spiritualităţii indiene. Până de curând, doar a vorbi despre tantrism era considerat ca ceva de prost gust. Cred...
Cu TVA: 25,00 RON
Cod produs: carte

  Timp de mai multe generaţii, datorită ignoranţei, Occidentul a considerat tantrismul drept o luxuriantă şi periculoasă degenerescentă a spiritualităţii indiene. Până de curând, doar a vorbi despre tantrism era considerat ca ceva de prost gust. Cred că actualmente avem dreptul să ne împotrivim acestei prejudecăţi care, pe scurt, reflectă mentalitatea pozitivistă şi excesiv moralizantă a europeanului mijlociu la sfârşitul secolului al XIX-lea.
   Fiind vorba de un fenomen spiritual oarecum străin de tradiţiile noastre şi, prin urmare, dificil de înţeles şi de asimilat, tantrismul reprezintă o nobilă şi cutezătoare creaţie a spiritului indian. În el se concentrează, se întrepătrund şi se fecundează reciproc toate tradiţiile spirituale autentice ale Indiei, de la cele mai vechi ritualuri vedice, până la cea mai recentă mistică vişnuită. Dar această surprinzătoare concentrare de multiple tradiţii nu este sincretism. Este vorba aici, fără îndoială, de o nouă sinteză. (Mircea Eliade)

Editura: Herald

Autor: Shashi Bhushan Dasgupta

Format: 13x20 cm.

Număr de pagini: 256

Greutate: 220 gr.

Anul apariției: 2012

ISBN: 978-973-111-280-0

 Cum să definim atunci virtutea şi viciul?

Se spune că tot ceea ce este făcut cu intenţia de a face bine lumii este drept sau virtuos şi tot ceea ce este făcut cu orice alt motiv este un păcat. Tot binele şi răul este creat de minte şi iarăşi prin minte sunt toate distruse. Caritatea este una dintre virtuţile morale recunoscute universal; însă simpla acţiune de a da nu produce nicio virtute dacă nu este făcută cu o minte caritabilă; virtutea acţiunii de a da depinde doar de atitudinea minţii. Este în cele din urmă stabilit aici că nu există niciun alt criteriu al virtuţii decât spiritul binevoitor; orice acţiune motivată de un astfel de spirit este morală şi orice acţiune făcută cu un spirit răutăcios este imorală.
   În capitolul al zecelea al aceleiaşi lucrări se spune că concepţiile de puritate şi impuritate sunt simple construcţii mentale. Nu există nimic ca puritate, deoarece tocmai existenţa purităţii va postula contrariul ei, impuritatea; iar dacă nu există nicio concepţie a purităţii câtuşi de puţin, nu va exista de asemenea nici o concepţie a impurităţii. Ambele concepţii sunt relative şi sunt doar simpla imaginaţie a majorităţii oamenilor.
   Din capitolul al unsprezecelea al aceleiaşi lucrări aflăm că un yogin este justificat să adopte orice femeie pentru scopul practicii sale, indiferent în ce relaţie se află aceasta cu el; întrucât toate relaţiile umane sunt lipsite la bază de orice realitate obiectivă, ele sunt simple construcţii mentale ale oamenilor obişnuiţi. Mai mult, în vârtejul fără de început al naşterii şi morţii o mamă dintr-o viaţă poate deveni fiica din altă viaţă, iar aceasta din nou la rândul ei ajunge să devină o soţie în viaţa următoare; astfel nu există nici o diferenţă fundamentală între o femeie ca mamă, ca fiică ori ca soţie, oricare dintre ele putând fi adoptată pentru scopul practicii Yoga. Acest ocean al lumii este plin de apa construcţiilor mentale, iar procesul yogin al Vajra-yanei este asemenea unei plute destinată luării oamenilor pentru a-i purta spre celălalt mal.
   Mai mult, s-a susţinut, în unele dintre texte, că yogi-nul, înainte de a intra în cercul auspicios cu scopul de a fi iniţiat în cultul secret yogin, trebuie să posede o minte antrenată şi un corp perfect purificat (sau mai curând un corp nemuritor) potrivit pentru a realiza natura ultimă vidă sau natura - sahaja a sinelui şi dharmelor. Atunci când mintea unui yogin este astfel "aşezată în cunoaşterea vacuităţii sau cunoaşterii non-duale", el nu poate avea niciun complex mental al moralităţii şi imoralităţii sau al virtuţii şi viciului. Pentru un astfel de om toate dharmele par să fie de aceeaşi natură non-duală.
   În Prajnopayaviniscaya-siddhi a lui Ananga-vajra se spune că în practicile yogine ale Vajra-yanei nu trebuie să existe nici o deliberare cu privire la ce fel de mudra va fi adoptată sau nu, deoarece prin Yoga, care conduce la realizarea naturii magice a universului, poate fi savurat în siguranţă totul. Totul avându-şi existenţa în substanţa ultimă non-duală (dharma-dhatu), nimic nu poate fi vătămător pentru Yoga; şi, prin urmare, yoginul se va bucura de orice înăuntrul inimii sale fără cea mai mică teamă sau ezitare.
   În Panca-krama s-a spus că atunci când yoginul se aşează pe sine în starea de unificare el trebuie să nu facă...

Prefaţă ... 5
Mulţumiri ... 9
Abrevieri ... 10

   CAP I - Preliminarii ... 11

(I) Misiunea tantrismului în general şi a celui buddhist în particular ... 11
(II) Trăsăturile caracteristice ale Mahayanei care o deosebesc de Hinayana ... 16
   (a) Scopul final ... 18
   (b) Cele trei şcoli - sravaka-yana, pratyekabuddha-yana şi  bodhisattva-yana ... 21
   (c) Perfecţiunile (paramita) ... 22
   (d) Concepţia docetică a celor trei corpuri (kaya) ... 24
   (e) Predominanţa ideilor filosofice ... 28
(III) Sisteme filosofice ... 29
   (a) Filosofia Madhyamika a lui Nagarjuna ... 32
   (b) Doctrina tathata-vada a lui Aavaghoşa ... 38
   (c) Doctrina Vijnana-vada (Yogacara) ... 42
   (d) Afinitatea cu filosofia Vedanta ... 51

   CAP II - Fragmente filosofice nesistematizate găsite în buddhismul tantric ... 57

   CAP III - Şcolile buddhismului tantric ... 77

(I) Evoluţia şcolii Mantra-yana ... 77
(II) Vajra-yana - denumirea cea mai comună ... 90
   (a) Kalacakra-yana, Nathismul etc ... 92
   (b) Caracteristici generale ale Vajra-yanei ... 99

   CAP IV - Poziţia teologică a buddhiştilor tantrici ... 109

(I) Vajra şi Vajra-sattva ... 109
(II) Bodhicitta ... 121
   (a) Concepţia generală a bodhicittei ... 121
   (b) Sunyata-karuna ca prajna-upaya ... 123
   (c) Aspecte cosmologice şi ontologice ale prajnei şi upayei ... 128
   (d) Prajna şi upaya ca masculin-feminin ... 137
   (e) Prajna-upaya ca lalana-msana, stânga-dreapta, vocală-consoană etc ... 140
(III) Advaya şi yuganaddha (nondualitatea şi principiul unirii) ... 145
(IV) Raga şi maharaga ... 154
(V) Samarasa ... 156
(VI) Mahasukha ca ţel final: nirvana şi mahasukha ... 159
   (a) Nirvana înţeleasă ca stare pozitivă de beatitudine ... 160
   (b) Nirvana ca mahasukha în literatura tantrică buddhistă ... 166
   (c) Semnificaţia cosmologică şi ontologică a marii beatitudini (mahasukha) ... 169
   (d) Mahasukha în relaţie cu practica esoterică ... 173
   (e) Ideea transformată a bodhicittei în relaţie cu practica yogină esoterică ... 174

   CAP V - Yoga esoterică ... 177

(I) Corpul, mediul pentru realizarea Adevărului ... 178
   (a) Teoria plexurilor ... 178
   (b) Sistemul nervilor ... 188
(II) Alegerea maestrului spiritual ... 193
(III) Generarea bodhiccittei şi regularizarea ei ... 198
   (a) Pratyahara ... 200
   (b) Dhyana ... 200
   (c) Pranayama ... 201
   (d) Dharana ... 206
   (e) Anusmrti ... 206
   (f) Samadhi ... 206
(IV) Cele patru mudre, cele patru momente şi cele patru feluri de beatitudine ... 211

   CAP VI - Argumentul buddhiştilor tantrici în apărarea propriei yoga ... 217

Bibliografie ... 241
Indice ... 244


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun