Telefon: 0723 370 540

Cabala și Puterea Visării • trezirea la viaţa vizionară – Catherine Shainberg

Cabala și Puterea Visării • trezirea la viaţa vizionară – Catherine Shainberg

27,00 RON 30,00 RON
Disponibilitate: În Stoc
În Cabala şi Puterea Visării, Carherine Shainberg ne dezvăluie practicile esoterice care ne permit să desferecărn puterile transformatoare şi intuitive ale minţii prin visare. Acestea sunt practicile pe care vechii profeţi, clarvăzători şi învăţaţi l...
Cu TVA: 27,00 RON
Cod produs: carte

În Cabala şi Puterea Visării, Carherine Shainberg ne dezvăluie practicile esoterice care ne permit să desferecărn puterile transformatoare şi intuitive ale minţii prin visare. Acestea sunt practicile pe care vechii profeţi, clarvăzători şi învăţaţi le foloseau pentru a controla visele şi viziunile. Atunci când îşi învaţă cititorii cum să-şi stăpânească puterea intuitivă a visării, Shainberg se bazează pe străvechea tradiţie a Cabalei sefarde care a fost transmisă din generaţie în generaţie începând cu renumitul cabalist al secolului al XIII-lea, Isaac Orbul, dar şi pe povestiri convingătoare şi mituri din bazinul mediteranean. În vreme ce Biblia şi tradiţia noastră ezoterică vestică ne oferă ample mărturii privind învăţături primite în vis, rareori s-a vorbit despre calea ce ar trebui urmată pentru a deveni un visător conştient. Shainberg ne arată că visarea nu este ceva care are loc pur şi simplu doar atunci când dormim, ci că visăm în fiece clipă. Învăţându-ne mintea conştientă să fie trează în timpul viselor ce însoţesc somnul şi mintea visătoare să se manifeste în timpul zilei când suntem conştienţi, devenim capabili să atingem un nivel aparte al stării de trezie. Exerciţiile ei pentru viziunea interioară iniţiază imagini creative şi transformatoare care dau naştere căilor ce duc la realizarea de sine.


Editura: Pro Dao
Titlu original: Kabbalah and the Power of Dreaming. Awakening the Visionary Life
Traducător: Nicu Gecse
Greutate: 0.340 kg
Format: 14.5×20.5cm
Nr. pagini: 256
ISBN:  978-606-92997-1-5
Anul apariției: 2012

pag. 21-22


   INTRODUCERE

   Trezeşte-te şi visează


   Ori de câte ori îţi doreşti ca Ilie să ţi se arate în chip văzut, concentreazâ-te asupra lui... Există trei modalităţi de a-l vedea: într-un vis; cât timp eşti treaz şi-i dai bineţe; dar şi când eşti treaz, îi dai bineţe, iar el îţi şi răspunde la salut. JOSEPH CARO

   Există multe cărţi despre vise. La ce bun încă una? Pentru că această carte nu este despre vise, ci despre faptul de a visa. S-ar putea să nu ne dăm seama în orice moment, dar visăm în fiecare moment. Visezi chiar şi acum, când citeşti aceste rânduri, dar şi când aştepţi autobuzul, când discuţi cu un prieten la cafenea, când munceşti sau găteşti, când vorbeşti sau arunci când, pur şi simplu, nu faci nimic anume.
   Visarea porneşte din emisfera dreaptă a creierului nostru, care, ca orice parte a creierului uman, nu încetează niciodată să emită impulsuri nervoase. Este rezultatul firesc al faptului că suntem în viaţă. Ca şi respiraţia, continuă zi şi noapte.
   Visele noastre nocturne sunt doar o formă particulară a visării, una pe care o recunoaştem cu uşurinţă tocmai pentru că visele care ies la iveală atunci când dormim sunt o parte a subconştientului nostru, acceptabilă din punct de vedere social. Dacă le acordăm atenţie viselor noastre, ele ne vor ajuta să devenim conştienţi de visarea care continuă permanent.
   Cândva am primit vizita unui bărbat care scrisese o carte despre cuantică şi vise. Dorea să-mi pună o întrebare. Discutase recent cu un druid, un preot celtic modern, pentru care avea un mare respect. Druidul îi declarase pe un ton categoric că nu există nicio diferenţă între visele nocturne şi starea noastră diurnă, noi visăm tot timpul. Aşa că era curios să afle ce gândeam eu, ca specialist în vise şi psiholog debutant, în privinţa asta.
   Pe atunci, am fost surprinsă că druidul fusese singura persoană care-i putuse spune că visarea este activitatea neîntreruptă a creierului. Nu pentru prima oară, mă surprindeam întrebându-mă dacă nu cumva activitatea de a visa era tratată de lumea ştiinţifică drept un secret bine ascuns, din care ni se prezintă fragmente şi bucăţi, dar niciodată un sistem complet.

   DOUĂ LIMBAJE DIFERITE

   Le spun întotdeauna studenţilor mei că în învăţare există două mari căi de urmat: calea deschiderii spre memoria verbală şi calea deschiderii spre memoria imagistică. Afirmaţia poate fi exemplificată prin două căi budiste: budismul Zen şi budismul tibetan.
   Zen îşi învaţă discipolii să stea şi să privească detaşat mişcările minţii. La anumite intervale, învăţăceilor li se oferă ca subiecte de meditaţie scurte parabole paradoxale, numite "koan", tocmai pen¬tru a le testa progresul. Astfel, învăţarea se realizează apelând la înţelegerea verbală şi apoi, prin paradoxala intensitate a parabolei koan, sunt dizolvate tiparele obişnuite de gândire.
    Dimpotrivă, budismul tibetan face apel la partea imagistică a minţii adepţilor lui. Este acceptată pădurea de imagini în care trăim şi ucenicii sunt învăţaţi să pătrundă în ea, să o parcurgă la pas şi, în cele din urmă, să iasă de cealaltă parte a pădurii. Ţelul final al ambelor căi măreţe este iluminarea prin detaşarea de orice formă, verbală sau imagerială.
   Aşa cum aţi ghicit probabil, calea noastră scoate în evidenţă mintea imagerială. Se ajunge la îndrăzneală şi detaşare prin folosirea ambelor abordări şi oricine, în viaţa reală, trebuie să recurgă la ambele căi. Cu toate acestea, la nivelul funcţional psihologic simplu, indivizi diferiţi au aproape întotdeauna o predilecţie pentru...


pag. 229-230


   DE LA CONFLICT LA PARADOX

   Natura duală a realităţii noastre fizice ne este tuturor clară. Trăim cufundaţi în ea. Nimeni nu este rege, dacă nu are supuşi. Nu există lumină, dacă nu avem întunericul care să ne ajute să facem deosebirea. Nu ne putem cunoaşte pe noi înşine, atâta timp cât nu ştim separaţia dintre noi şi ceilalţi. Nu ne putem propulsa înainte, dacă nu ne împingem în sus de la nivelul solului. Este vreo mirare în faptul că viaţa noastră este un balans constant între tendinţele opuse, cu o tendinţă încercând întotdeauna să fie mai puternică decât cealaltă? Aceasta este natura lumii în care trăim.
   Cu toate acestea, o lume trăieşte şi în noi, cei ai căror legi sunt complet opuse ei. în această lume interioară nu există opoziţie, pentru că graniţele sunt inconsistente. Formele curg una în alta, se unesc, împrumută de la cealaltă, se transmută, se dizolvă, totul într-o renunţare jucăuşă.
   Pentru majoritatea oamenilor, în mod obişnuit, aceste două lumi nu au trăit bine alături. Din cele mai vechi timpuri, a existat între ele o luptă pentru putere. Fiecare lume a cunoscut-o pe cealaltă doar prin contraste.
   Dar, pentru cei care au practicat tehnica inversării (vezi capitolul 5), trebuie să fi apărut o reapropiere, la fel cum trebuie să fi apărut între rege şi cerşetor. Bineînţeles, cu excepţia faptului că experienţa lor tocmai a produs dezgust sau o şi mai mare opoziţie, ceea ce este totuşi o posibilitate şi un risc pe care ni-l asumăm atunci când facem inversarea. Cu toate acestea, trebuie să ne asumăm riscul, altfel vom ajunge să acceptăm o viaţă primitivă de pedestru, deformată de conflicte, în care pacea şi armonia nu vor triumfa niciodată!
   In cele din urmă, nu este evident că menţinerea separată a visării si conştienţei nu poate duce decât la o şi mai mare opoziţie între ele} Şi, în cele din urmă, dacă suportabilitatea faţă de cealaltă nu poate fi menţinută, nu ar urma un război total şi ştergerea uneia dintre cele două lumi? Dacă regele nu bagă în seamă starea proastă a săracilor, imaginează-ţi suferinţa din ţară.
   De aceea, pentru a provoca cu adevărat conştienta ta, trebuie să iei măsuri neobişnuite: pune-o faţă în faţă cu ceea ce urăşte în mod obişnuit, cu ceea ce îi este impropriu, cu iraţionalul. Pentru a educa şi provoca eficient visarea ta, confrunt-o cu lucrurile de care se sperie, cu lucrurile rigide din lumea fizică.
   O conştienţă care cultivă cumpătarea (răbdarea, atenţia) va fi răsplătită cu o bună înţelegere a "legilor" care guvernează "iraţionalul", în cultivarea caracterului jucăuş (concentrare şi voinţă jucăuşă), visarea îşi va vedea visele manifestându-se şi devenind realitate. Criticii îi vor glorifica ca mari "vizionari" pe raţionaliştii care au schimbat macazul, în vreme ce visătorul care şi-a îndeplinit visul va trece în ochii lor drept un "realist".
   Cu toate acestea, mult prea adesea suntem fie vizionari, fie realişti. Chiar n-am putea să ne gândim să îmbrăţişăm ambele lumi, cuprinzând toate provocările lor laolaltă? Putem îndura paradoxul?
   Paradox înseamnă (para) dincolo de + (doxa) părere, de la grecescul dokein (a gândi). La fel cum ne îmbrăţişăm copiii, acceptând ce e bun şi rău în ei, dar iubindu-i dincolo de ceea ce credem despre ei, am putea îmbrăţişa cele două lumi, suportându-le diferenţele, contradicţiile şi diferenţele în mod egal, indiferent de opinia noastră despre ele? Este nevoie de mai mult decât o simplă reapro-piere. Bineînţeles, este un lucru realizabil, dacă nu cumva cele două minţi sunt deopotrivă ca putere şi însufleţire.
   Ştim că inversarea este primul pas spre perfecţionarea acestui echilibru: conştienta este de acord să facă un pas înapoi, iar visarea unul în faţă. Conştienta învaţă de la visare umilinţa, iar visarea învaţă de la conştientă concentrarea. Visarea abandonează efervescenţa haotică în favoarea transmutărilor concentrate, în timp ce conştienta recunoaşte diferenţele, dar nu se mai grăbeşte să le categorisească.

Prolog ... 11
Introducere ... 21

CAPITOLUL 1: Tipar şi percepţie ... 39
CAPITOLUL 2: Jocul STOP! Configurarea planului tău de viaţă ... 64
CAPITOLUL 3: Acordă atenţie viselor tale ... 82
CAPITOLUL 4: Interacţiunea cu visul ... 98
CAPITOLUL S: Inversarea ... 113
CAPITOLUL 6: Revenirea la simţuri ... 127
CAPITOLUL 7: Exerciţii de dinamizare a vieţii ... 137
CAPITOLUL 8: Intenţie şi visare ... 163
CAPITOLUL 9: Visul treziei ... 176
CAPITOLUL 10: Schimbarea trecutului ... 189
CAPITOLUL 11: Jocul maestrului: perfecţionarea planului de viaţă ... 205
CAPITOLUL 12: întoarcerea la Unicitate ... 225
   Apendice 1. Exemplu de set de exerciţii ... 252
   Apendice 2. Cuvinte de intonat ... 254

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun