Telefon: 0723 370 540

Educaţia Părinţilor - partea a patra seria omul viitorului ~ cartea a şasea - Serghei Nikolaevici Lazarev

Educaţia Părinţilor - partea a patra seria omul viitorului ~ cartea a şasea - Serghei Nikolaevici Lazarev

39,00 RON 40,00 RON
Disponibilitate: În Stoc
 Pentru a supravieţui şi a se dezvolta, orice fiinţă trebuie să aibă o imagine clară a ceea ce reprezintă lumea în curs de dezvoltare. Fără acest model ea moare. Cel mai important model pentru societatea umană îl dă religia. Imaginea ştiinţifică a lu...
Cu TVA: 39,00 RON
Cod produs: carte

 Pentru a supravieţui şi a se dezvolta, orice fiinţă trebuie să aibă o imagine clară a ceea ce reprezintă lumea în curs de dezvoltare. Fără acest model ea moare. Cel mai important model pentru societatea umană îl dă religia. Imaginea ştiinţifică a lumii nu poate fi profundă şi stabilă. Acum cinci sute de ani noi presupuneam că întreg universul se învârte în jurul Pământului. în urmă cu o sută de ani consideram că electronul este doar o particulă şi nu bănuiam că trupul nostru poate avea nu doar o natură fizică, ci şi una ondulatorie. în plus, în momentul distrugerii învelişului fizic, natura ondulatorie, dimpotrivă, se activizează. Iar imaginea religioasă a lumii a vorbit de mult timp despre suflet, despre locul secund sau chiar al treilea pe care îl ocupă învelişul fizic. Vor oamenii sau nu, dar, în mod conştient şi inconştient, ei percep lumea prin prisma concepţiei religioase. Ateiştii - în mod subconştient, credincioşii - în mod conştient. Fireşte, oamenii imită acele modele şi se călăuzesc după reprezentările insuflate de religie.
   Acel proces produs în societate odată cu apariţia indulgenţelor a fost descris peste câteva secole de Nietzsche într-o propoziţie scurtă: "Dumnezeu a murit".
   Dacă iubirea şi moralitatea nu sunt principalele călăuze ale omului, atunci societatea începe să se schimbe extrem de rapid.


Editura: Raduga

Autor: Serghei Nikolaevici Lazarev

Format: 13x20 cm.

Număr de pagini: 232

Greutate: 235 g.

Anul apariției: 2011

ISBN: 978-3-941622-24-1

O SEARĂ PLĂCUTĂ DE VARĂ ... 3

ASOCIAŢII DE IDEI ... 14

"FRAGII SĂLBATICI" ... 25

ORIGINEA TICĂLOŞILOR ... 36

"CU OCHII LARG ÎNCHIŞI" ... 48

PROFEŢII ... 63

TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA ... 90

"ŞI DUHUL LUI DUMNEZEU PLUTEA DEASUPRA APEI" ... 109

BARCELONA ... 120

CU CÂTEVA MINUTE ÎNAINTEA MORŢII ... 126

ÎNFRUNTAREA ... 138

ODIHNA ... 154

IZBĂVIREA PROROCILOR ... 170

"OMUL CARE NU-ŞI DOMINĂ PROPRIUL SPIRIT ESTE CA ORAŞUL DISTRUS, FĂRĂ PEREŢI" ... 192

VIAŢA UNUI OM ... 202

"ÎNŢELEPCIUNEA LUMII ACESTEIA ESTE NEBUNIE ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU" ... 216

pag. 10-11


   Fireşte, nu deodată şi nu va fi un ferromen vizibil. Deşi ce să ceri de la cei care se ocupă de producerea alimentelor modificate genetic dacă ei îşi extermină proprii urmaşi? încercaţi să convingeţi o tumoare canceroasă că, omorând organismul, va muri şi ea împreună cu el. Acest lucru este imposibil, ea este programată să crească, nu are nici un fel de frână.
   Nu de mult am fost întrebat:
   - La ce om poată să apară cancerul? Prin ce se deosebeşte el de ceilalţi?
   - Tumoarea apare la cel care gândeşte ca o celulă canceroasă, am răspuns eu. La cel care renunţă la dragoste. Omul este trup, spirit şi suflet. Dacă el nu se închină lui Dumnezeu, atunci el se va închina uneia dintre aceste trei componente. Acesta şi este păcatul: dezicerea de Dumnezeu de dragul valorilor trupului, spiritului şi sufletului. Păcatul, care constă în închinarea în faţa trupului, se manifestă prin lăcomie. Păcatul închinării în faţa spiritului este mânia. Păcatul, manifestat sub forma închinării în faţa sufletului, se numeşte poftă neînfrânată. închinarea naşte ataşament, ataşamentul naşte agresivitate, agresivitatea se acumulează şi se transformă în autodistrugere. Acesta şi este acel mediu, acel teren pe care se dezvoltă tumoarea canceroasă. Egoismul interior, care se manifestă prin pierderea iubirii de Dumnezeu şi închinarea în faţa "eu-lui" uman, duce inevitabil la reducerea energiei subtile şi, drept urmare, la slăbirea imunităţii.
   Ceea ce noi numim capitalism, poate fi considerat o tumoare canceroasă în corpul umanităţii, iar acesta este un fenomen absolut firesc, care a apărut în lumea postcreştină cu aproximativ 400 de ani în urmă. Analizând toate aspectele, se pare că acest lucru s-a întâmplat în felul următor.
   Unul din principalele postulate ale oricărei religii este acceptarea voinţei lui Dumnezeu, care reprezintă conştientizarea faptului că voiîiţa omului este secundară, iar omul este o parte a organismului numit univers. în primul rând, trebuie să ne bazăm pe voinţa Domnului şi s-o acceptăm, iar apoi să ne gândim la a noastră, proprie. Acesta este principiul gândirii unei celule sănătoase, care trăieşte şi lucrează pentru sine, se conştientizează ca fiind irepetabilă, dar, totodată, simte mereu locul său secund şi se subordonează organismului. Imediat ce voinţa celulei acoperă voinţa organismului începe procesul canceros.
   în toate religiile lumii există noţiunile de voinţă dumnezeiască şi de pedeapsă pentru păcatele săvârşite. Numai Dumnezeu poate ierta păcatele. Omul poate doar să se comporte corect, să respecte poruncile, să se schimbe în bine, creând posibilitatea iertării păcatelor. Acest punct de vedere corespunde legilor universului.
   Cu cât este mai semnificativ adevărul, cu atât are o amploare mai mare, cu atât este mai periculoasă interpretarea sa greşită. Hristos a arătat că, schimbându-se pe sine, omul poate să se izbăvească de păcate. Prin dragostea pentru Dumnezeu, întoarcerea la Creator, prin schimbarea interioară profundă omul îşi reface energia sufletului şi se salvează de multe boli. Natura umană avidă a văzut în asta ceva ce i se oferă pe gratis, posibilitatea de a se izbăvi de păcate fără a face nimic. Iertarea păcatelor, pe care au început s-o practice preoţii, nu este nimic altceva decât înlocuirea voinţei dumnezeieşti cu voinţa umană.
   Iisus Hristos a cerut să nu fie numit atotmilostiv şi fără păcate. Ce să spunem despre ucenicii săi? Dar iată că Papa de la Roma a fost recunoscut ca fiind fără păcate. Din câte ştiu, şi Biserica Ortodoxă, la fel ca şi trupul lui Hristos, a fost declarată fără păcate.
   în Occident a înflorit egoismul personal, în Răsărit - cel colectiv. Trecerea definitivă spre capitalism a început să se...

pag. 193


   ...realiza niciodată. Aşa procedează cel care nu ştie să jertfească, nu vrea să înapoieze energia.
   Dacă stăm să ne gândim bine, prin ce se deosebeşte magia de religie? Principala deosebire sunt lăcomia şi lenea. Dacă religia cere respectarea poruncilor şi parcurgerea etapelor autoperfecţionării prin chinuri, magia propune câteva vrăji, care sunt suficiente pentru ca să obţii ceea ce doreşti. Noi toţi am crescut cu basmul "Ca prin farmec, la dorinţa mea", iar acum ne mirăm de ce în ţară este confuzie şi o tendinţă generală către hoţie. Mulţi vrăjitori şi ocultişti folosesc rugăciunile creştineşti şi se adresează lui Hristos pentru atingerea scopurilor lor omeneşti şi animalice. Aici nu este vorba despre niciun fel de schimbări, despre niciun fel de educare a propriului suflet. Mulţi se autointitulează "vrăjitori albi" şi declară în gura mare că fac numai bine având în vedere îndeplinirea dorinţelor de câştig. Când iubirea este servitoarea lăcomiei, când energia iubirii este utilizată drept mijloc pentru manifestarea instinctelor, avem de-a face cu satanismul, ocultismul şi vrăjitoria. De aceea, în realitate, nu a existat niciodată o diferenţă de principiu între magia albă şi cea neagră. Orice fel de magie albă va deveni, mai devreme sau mai târziu, neagră.
   Lăcomia neevidentă se transformă întotdeauna în lăcomie evidentă. Lumea contemporană este îmbibată de lăcomie. Societatea din întreaga lume este nedumerită în ultimul timp de ce preţul petrolului, care a fost legat întotdeauna de volumul vânzărilor, a crescut în ultimii cinci ani de câteva ori, deşi volumul vânzărilor nu s-a modificat. Societatea nu înţelege de ce prognozele economiştilor se dovedesc a fi mincinoase. Apare senzaţia că legile economice au încetat să mai acţioneze. în realitate, legile economice acţionează.
   închipuiţi-vă următoarele: o persoană care trăieşte, câştigă bani, îi pune acasă în noptieră, apoi îşi cumpără cu...

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun