Telefon: 0723 370 540

Îngerii lui Solomon - Doreen Virtue

Îngerii lui Solomon - Doreen Virtue

15,00 RON 17,50 RON
Disponibilitate: În Stoc
Regele Solomon ştia cum să exploateze energiile universale, pentru a-şi construi templul, pentru a accesa înţelepciunea şi a se bucura de toate bogăţiile lumii. Unicul lucru care îi lipsea era dragostea adevărată.   Makeda, Regina din Saba, era tânăr...
Cu TVA: 15,00 RON
Cod produs: carte

Regele Solomon ştia cum să exploateze energiile universale, pentru a-şi construi templul, pentru a accesa înţelepciunea şi a se bucura de toate bogăţiile lumii. Unicul lucru care îi lipsea era dragostea adevărată.
   Makeda, Regina din Saba, era tânără şi plină de curiozitate exuberantă despre lume. În călătoria ei pentru a-l cunoaşte pe Regele Solomon, Makeda a învăţat despre tărâmul elemental al Jinnilor şi cum să lucreze cu Lumina magică a soarelui şi a lunii - dar încă nu era sigură cum să preia controlul asupra propriei vieţi.
   În această carte a lui Doreen Virtue, îngerii lui Solomon - care este corectă din punct de vedere cultural şi se bazează pe informaţii istorice, biblice şi arheologice cercetate temeinic - veţi vedea cum întâlnirea dintre Solomon şi Makeda Ie-a schimbat amândurora vieţile, pentru totdeauna. Veţi trage cu ochiul peste umărul Reginei din Saba şi veţi descoperi secretele străvechi care dezvăluie cum templul lui Solomon a fost construit fără ciocane şi fierăstraie, şi rolul pe care l-au jucat Arhanghelii şi geometria sacră în materializarea acestei magii Divine.
   Povestea magică de dragoste dintre Solomon şi Makeda vă va inspira în multe privinţe... chiar cu mult timp după ce o veţi termina de citit!
 

Editura: For You

Autor: Doreen Virtue

Traducător: Daria Vasilescu

Format: 14x20 cm

Număr de pagini: 206

Greutate: 190 gr.

Anul apariției: 2009

ISBN: 978-973-1701-26-4


Prefaţă ... 6

Capitolul 1 ... 10
Capitolul 2 ... 20
Capitolul 3 ... 26
Capitolul 4 ... 36
Capitolul 5 ... 39
Capitolul 6 ... 47
Capitolul 7 ... 51
Capitolul 8 ... 64
Capitolul 9 ... 75
Capitolul 10 ... 83
Capitolul 11 ... 100
Capitolul 12 ... 112
Capitolul 13 ... 126
Capitolul 14 ... 134
Capitolul 15 ... 139
Capitolul 16 ... 145
Capitolul 17 ... 163
Capitolul 18 ... 172
Capitolul 19 ... 175
Capitolul 20 ... 181

Epilog ... 189
Bibliografie ... 192
Despre autoare ... 195

pag. 11


   M-am gândit la bărbatul din visul meu şi mi-am închis ochii, până când sunetul s-a repetat. Nu eram suficient de trează pentru a-mi da seama că cineva bătea la uşă.
   "Regină Makeda?", a strigat îngrijorată Sarahil, slujnica mea, fiindcă nu răspunsesem imediat.
   "E în regulă. Intră", i-am spus.
   Sarahil a intrat uşor şi s-a aplecat să-mi ridice pernele de pe jos. Părul ei negru şi scurt era prins într-un coc strâns, ca şi şorţul legat în jurul taliei sale împlinite.
   "Sarahil, nu înţeleg de ce îl tot visez pe acest bărbat. Cine e?"
   O cunoşteam pe Sarahil, încă de la naştere, când mi-a fost oferită. Era cu douăzeci de ani mai în vârstă decât mine şi ajunsesem să mă bazez pe sfaturile sale înţelepte. La urma urmei, ca prinţesă, nu mi-am putut permite să mă întâlnesc sau să am experienţe cu sexul opus, deşi simţisem curiozităţile naturale ale adolescenţei. Iar acum, că eram regină, după doi ani de la moartea tatălui meu, nu mai aveam ocazia să mă întâlnesc, cu bărbaţi sau să mă căsătoresc. Vedeţi voi, obiceiurile din ţara mea şi legile spirituale îmi cereau să rămân o fecioară nemăritată, pe întreaga durată a domniei mele. "Eşti acum şi pentru totdeauna căsătorită cu Almaqah, zeul soare", mi-au spus preoţii în timpul încoronării mele.
   În timp ce Sarahil mă îmbăia în apă de izvor, amestecată cu uleiuri şi flori aromate, mi-am amintit un detaliu din vis.
   "Mirosea a esenţă de santal", am spus cu voce tare.
   "Cine mirosea a santal, Regină Makeda?"
   "Bărbatul din vis, Sarahil! Ah, cât mi-aş dori ca Mama să fie aici! Ea cunoştea semnificaţia viselor şi ce prevestea fiecare dintre ele."
   "Da, doar mama dumneavoastră era de neam magic..."


pag. 116


   Solomon mi-a dezvăluit că se simţea atras de mine, pentru că aveam atât de multe lucruri în comun. M-a luat de mâini şi mi-a spus:
   "Pe lângă experienţele noastre asemănătoare, descopăr că eşti persoana autentică şi sinceră, pe care am căutat-o şi, în plus, că eşti frumoasă atât pe dinafară, cât şi pe dinăuntru. Inima ta este curată, mintea ascuţită, iar spiritul tău e la fel de colorat ca şi aceste flori din grădină. Cine poate găsi o soţie virtuoasă? Căci valorează mult mai mult decât rubinele. Soţul ei poate avea încredere în ea, iar ea va îi îmbogăţi viaţa." Solomon a îngenuncheat în faţa mea şi mi-a spus încetişor: "Makeda, mi-ai face onoarea de a deveni soţia mea şi regină a Israelului?"
   M-am uitat la chipul său frumos şi rafinat. Ochii săi păreau obosiţi, ca ai unui bătrân - însă, dincolo de această înţelepciune trudită, se afla un băieţel care nu voia decât să fie iubit. L-am îmbrăţişat cu prietenie şi cu o grijă de mamă. Chiar mă regăseam în singurătatea lui. Era posibil ca această căsătorie să reprezinte o soluţie bună pentru amândoi. Dar stai! Cum rămânea cu jurămintele pe care le-am depus în ziua încoronării mele? Cum i-aş fi putut explica lui Solomon, că i-am jurat lui Almaqah să-i fiu fidelă şi că, deşi eram profund onorată de propunerea sa, nu aveam voie să mă căsătoresc sau să fiu cu un alt bărbat, în afară de zeul soarelui?
   "Gândeşte-te atunci, Makeda", m-a sfătuit Solomon, mân-gâindu-mă pe mână. "Ştiu cum e să te simţi presat să iei o decizie, iar eu nu vreau să te pun în această ipostază. De altfel, se face târziu şi trebuie să ne întoarcem la palat."
   În drum spre palat, cerul a fost acoperit de nuanţele de portocaliu şi roz ale apusului. Solomon m-a privit adânc în ochi, când am ajuns la dormitoarele musafirilor.


pag. 173-174


   "Totul este vibraţie. Tu eşti vibraţie. Aerul pe care îl respiri este vibraţie. Această lumină este vibraţie. La început, vibraţiile creează formele non-fizice ale luminii, sunetului şi mirosului. În momentul în care te concentrezi asupra acestor forme vibraţionale non-fizice, îţi ridici conştiinţa într-o dimensiune superioară.
   De aceea sunetul şi lumina pot mişca şi influenţa formele fizice mai dense de vibraţie, precum corpurile oamenilor şi pietrele din templu. Vibraţiile pot fi lente sau rapide. Cele mai rapide sunt mai uşoare şi pot levita şi transcende aşa-numitele legi ce guvernează materia fizică, care vibrează într-un ritm mult mai lent. Emoţiile omeneşti sunt ca spectrul de culori al curcubeului. Nuanţele fierbinţi şi calde - precum roşul şi portocaliul - au vibraţiile cele mai lente şi mai dense, asemenea emoţiilor fierbinţi ale mâniei şi geloziei. Culorile mai reci au vibraţiile cele mai înalte, mai rapide şi mai uşoare, asemenea emoţiilor răcoroase ale stării de pace şi de extaz."
   "Încearcă să incantezi sunetul ,A", mi-a sugerat vocea.
   Am privit în jur, puţin îngrijorată că cineva s-ar fi putut afla prin preajmă şi m-ar fi auzit. Ar fi fost nu doar jenant, dar şi periculos, dat fiind că aş fi dezvăluit secretul pe care Hiram 1-a protejat cu viaţa sa. Culorile care se roteau în jurul meu s-au transformat din alb-albastru, într-o nuanţă neplăcută de galben, amestecat cu cenuşiu. M-am gândit că ceaţa s-a lăsat asupra mea, însă vocea mi-a spus:
   "Culorile emoţiilor tale pot fi văzute întotdeauna de către cei care îşi dau voie să vadă şi să simtă energiile. De cele mai multe ori, voi vă blocaţi această capacitate, pentru că nu vreţi să recunoaşteţi efectul pe care emoţiile mai joase îl au asupra voastră - cum ar fi cele de îngrijorare şi de jenă."
   Vocea mi-a cerut să respir profund şi să-mi aduc aminte de o scenă fericită. Am fost uimită când primul lucru ce mi-a apărut în minte a fost scena din parc, când râdeam şi culegeam flori, alături de Solomon. În timp ce reluam, în gând, această imagine romantică, am fost învăluită de o lumină violetă, amestecată cu nuanţe de verde şi albastru.
   "Acum, spune Aaaa", m-a sfătuit vocea, cu blândeţe.
   De această dată, în loc să-mi fac griji, i-am urmat sfatul şi am privit cum culorile din jurul meu îşi schimbau mereu nuanţele, dintr-un violet curat, într-un albastru strălucitor, amestecat cu scântei albe şi argintii.
   Un val de căldură a pus stăpânire pe inima mea, iar muşchii gâtului şi ai umerilor mi s-au relaxat complet. Eram atât de veselă, încât am început să râd!
   Râsul meu se auzea în ecouri care au revenit la mine cu o rezonanţă mai puternică, poate chiar la o octavă mai jos decât sunetul emis de mine.
   Am privit în jos şi am văzut că piatra de la gâtul meu se mişca în ritmul vibraţiilor produse de râsul şi incantaţia mea.
   "Felicitări", a spus vocea. "L-ai găsit pe Creator."

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun