Telefon: 0723 370 540

Mistica Tantrică a Tibetului • teoria, scopul şi tehnicile meditaţiei tantrice - John Blofeld

Mistica Tantrică a Tibetului • teoria, scopul şi tehnicile meditaţiei tantrice - John Blofeld

33,00 RON 36,00 RON
Disponibilitate: În Stoc
 Vajrayana, sau Vehiculul de Diamant, este şcoala din buddhismul Mahayana prevalentă în Tibet, Bhutan, Sikkim, Ladakh şi Mongolia. Formă de mistică eminamente practică ea oferă tehnici precise pentru dobândirea acelei înţelepciuni prin care egoul omu...
Cu TVA: 33,00 RON
Cod produs: carte

 Vajrayana, sau Vehiculul de Diamant, este şcoala din buddhismul Mahayana prevalentă în Tibet, Bhutan, Sikkim, Ladakh şi Mongolia. Formă de mistică eminamente practică ea oferă tehnici precise pentru dobândirea acelei înţelepciuni prin care egoul omului este negat şi el intră în beatitudinea Eliberării (Nirvana). Timp de peste o mie de ani, tehnicile acestea - elaborate la universitatea monastica Nalanda, în India - au fost transmise de la maestru la discipol şi ferite de curiozitatea intruşilor.
   Cartea de faţă se referă doar în treacăt la istoria, dezvoltarea şi starea prezentă a Vajrayanei, şi la diferitele şcoli şi secte. Ka se ocupă în primul rând de metoda tantrică - mijloacele de a dobândi rezultatele extraordinare ce decurg din antrenamentul minţii...
   Diversele rituri şi practici meditative din cadrul Vajrayana oteră unor oameni toarte diferiţi mijloacele pentru a calma agitaţia necontrolală a gândurilor, a-şi dezvolta puterile spirituale latente şi, prin accederea la stări tot mai profunde ale conştiinţei, să fie în cele din urmă inundaţi de lumina orbitoare a înţelepciunii. în acelaşi timp ei capătă o atitudine de invidiat în faţa vieţii, învaţă să transforme urâţenia în frumuseţe, devin pricepuţi în a-şi struni energia pasiunilor şi descoperă că natura lor transcende cu mult şi cea mai elevată concepţie despre absolut.
   Opţiunea între Zen şi Vajrayana este una de metodă şi nu de scop, şi chiar metodele se aseamănă prin aceea că ambele se ocupă de minte la un nivel care transcende gândirea conceptuală; dar Vajrayana se adresează oamenilor cărora le este mai uşor să utilizeze simbolurile şi conceptele ca pe nişte arme cu care să se debaraseze de concepte, în loc să încerce să le elimine dintru început.

Editura: Herald

Autor: John Blofeld

Format: 13x20 cm.

Număr de pagini: 320

Greutate: 310 gr.

Anul apariției: 2015

ISBN: 978-973-111-504-7



   Calea tantrică

   Prin scopul ei general, Vajrayana nu se deosebeşte de alte forme de buddhism sau orice tip de strădanie religioasă care nu vizează supravieţuirea personală, ci negarea egoului şi atingerea unei stări de unitate care transcende conceptele de "Eu" şi "celălalt". Scopul acesta a fost urmărit de oameni de multe credinţe, încă de la prima apariţie a nevoii de a se detaşa de curcubeiele vrăjite şi norii sumbri de furtună ai iluziei care acoperă Vacuitatea clară şi liniştită de dincolo. Aspectul unic al metodei tantrice este bogăţia de tehnici care permit utilizarea în acest scop a tuturor lucrurilor, bune şi rele. La fel ca în judo, adeptul învaţă să folosească greutatea adversarului în avantajul său. Obstacolele sunt transformate în instrumente care să furnizeze enormul impuls necesar. Majoritatea celorlalte căi spirituale presupun o întoarcere dinspre întuneric înspre lumină, în timp ce yoghinii Vajrayana acceptă deopotrivă îngerii şi demonii ca aliaţi. Prin transcenderea atât a binelui cât şi a răului, ei le transmută înapoi în acea esenţă pură din care a fost creat mental vârtejul fantas¬magoric al Universului.
   Manipularea acestor forţe ale binelui şi ale răului furnizează puterea. înţelepciunea (Prajnă) şi compasiunea (Karuna) sunt mijloacele. Simbolul este giuvaerul adamantin învelit în lotus. Eliberarea noastră şi a tuturor fiinţelor vii este scopul. Unirea perfectă cu Mintea pură şi nediferenţiată, sinonim al Vacuităţii imaculate, este fructul.
   Fireşte că un astfel de obiectiv nu este uşor de atins. Reuşita atrage după sine o revoluţie cutremurătoare a conştiinţei, progresiva diminuare a egourilor cultivate până atunci cu grijă şi, finalmente, arderea ultimelor vestigii ale sinelui. Ar fi o nesăbuinţă să ne îmbarcăm într-o căutare atât de primejdioasă fără îndrumarea unui maestru care să fi avansat suficient pe cale pentru a putea vorbi cu o minte iluminată, deşi nu e necesar să fi atins Eliberarea.
   Dintre toate activităţile şi conduitele asociate în mod normal cu o viaţă religioasă, buddhiştii tantrici laudă credinţa (Sraddha) ca fiind cea mai importantă ...


Calea Scurtă

   Cunoştinţele mele despre Calea Scurtă sunt ale unui laic iniţiat, dar insuficient instruit; altfel spus, nu pot să scriu cu multă autoritate şi, chiar dacă aş putea, nu mi-ar fi îngăduit să spun mult mai multe decât am spus deja.
   Devoţilor care intră pe Calea Scurtă li se spune că din acel moment trebuie să facă mai mult decât să practice virtutea şi să evite răul. Ei trebuie să cultive cu zel o atitudine revoluţionară şi, ca să zicem aşa, magică faţă de viaţă, care le va transforma modul în care reacţionează la mediu. în ce priveşte conduita, contaminările karmice, dorinţele şi poftele care nu pot fi înlăturate trebuie folosite cu dibăcie. Ce nu poate fi învins trebuie înnobilat sau, dacă nu se reuşeşte, acceptat în moduri speciale. învingerea este de preferat, dar nu şi dacă atrage confuzie mentală şi frustrări periculoase. înnobilarea înseamnă transferul forţei dorinţei către un obiect identificat cu scopul Eliberării.
   Acceptarea înseamnă fie observarea actului, a cauzelor şi a rezultatelor sale în aşa fel încât să se poată trage învăţăminte care să diminueze pe viitor atractivitatea dorinţei, fie utilizarea unei tehnici care să-l facă inofensiv. Neofiţii, care nu au suficientă tărie de caracter şi abilitate, nu trebuie să încerce să urmeze Calea Scurtă, ci să adere la codul se conduită comun din Mahayana, care pretinde trei virtuţi ale corpului - compasiune, generozitate şi înfrânare; patru ale vorbirii - sinceritate, bunăvoinţă, delicateţe şi utilitate; şi trei ale minţii - râvna de a fi generos şi util şi, mai presus de orice, credinţa în valorile spirituale. De regulile acestea nu se poate face abstracţie decât din motive nobile.
   Pe Calea Scurtă, practica este împărţită în trei categorii - fizice, mentale şi mixte - majoritatea lor în combinaţie cu forma de meditaţie specific tantrică cunoscută ca vizualizare, care implică simultan corpul, vorbirea şi mintea. Prin manipularea forţelor evocate cu ajutorul puterii mentale - mudră, mantre şi dharana - se atinge rapid samadhi şi urmează influxul de înţelepciune intuitivă (Prajna) însoţit de stări mistice avansate.
   Orientarea adecvată a minţii adeptului converteşte toate virtuţile şi viciile în trepte către realizarea spirituală. Nimic nu-l poate speria sau dezgusta, căci şi cea mai ordinară zgură este transmutată în esenţă spirituală pură; procesele "animalice" - excreţie, mâncat, băut, relaţii sexuale, respiraţie şi pulsul sângelui - sunt transformate în funcţii divine. Toate sunetele - larma automobilelor, autobuzelor şi camioanelor sub fereastra unui dormitor, tunetele şi vuietele unui bombardament, şuierul unei freze dentare sau urletele demonilor - devin mai dulci decât muzica vântului printre pini sau vocile armonioase ale Dakini-lor. Tot ce vede ochiul - strălucirea unui buchet de crizanteme, coşurile unei fabrici sau zidurile de cărămidă care înconjoară curtea unei închisori - capătă o semnificaţie misterioasă. Pustnicul obişnuit are nevoie de suportul unui mediu liniştit ...

Notă asupra ediţiei ... 4
Prefaţă ... 5

   PARTEA ÎNTÂI. Fundal şi teorie

1. Vajrayana. Intuiţii ... 11
2. Cadrul Mahayana ... 46
3. Esenţa metodei tantrice. Scopul ... 78
4. Simboluri psihice şi simboluri materiale ... 112

   PARTEA A DOUA. Practică

5. Aspiraţie ... 153
6. Preliminariile ... 178
7. Practica generală ... 208
8. Sadhanele ... 248
9. Practici avansate ... 277

Concluzie ... 312

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun