Yoga Sutras – Patanjali – comentată de Swami Mahasiddhananda • faimosul tratat al înţeleptului patanjali însoţit de comentariile marelui yoghin Shankaracharya – Swami Mahasiddhananda

   Introducere de ordin tehnic

   Textul

   Aceasta este o traducere de pionierat a unui text de yoga, un sub-comentariu (vivarana) la bhaşya (comentariul) lui Vyasa la Yoga sutra a lui Patanjali, care se pretinde a fi fost scris de către Sankara Baghavat-pada (cunoscut ca autorul comentariului bhaşya la Brahma Sutra). Textul a apărut în numărul 94 al Seriei de Scrieri Orientale, publicate de guvernul din Madras în 1952, fiind structurat cu o incredibilă şi impresionantă înţelepciune şi răbdare, pornind de la un unic manuscris care conţinea
şi unele lipsuri.
   Cu excepţia publicării unui mic fragment din text într-un alt context (numărul 6 al Seriei de Scrieri Sanscrite a Universităţii din Madras, 1931), acesta fusese necunoscut, dar contextul menţionat pare totuşi să demonstreze faptul că textul exista deja în secolul al 14-lea. Redactarea care a implicat rearanjarea textului a fost realizată de către doi pândiţi: P. S. Rama Sastri şi S. R. Krisnamurti Sastri, care au considerat că acest text era într-adevăr opera marelui Sankara.
   în anul 1968, Paul Hacker a publicat un articol convingător, în care accepta această identificare (deşi pe o bază oarecum diferită) şi sugera faptul că acest text reprezenta o operă timpurie a lui Sankara, pe atunci adept al Şcolii de Yoga, care a devenit doar ulterior adept al sistemului Advaita Vedanta. Nici alte persoane care au lucrat cu textul nu au găsit niciun argument absolut împotriva posibilităţii ca Sankara să fi fost autorul lui. A. Wexler a examinat un alt manuscris, şi se cunoaşte de asemenea şi existenţa unui alt exemplar. El a subliniat că această vivarana conţine anumite interpretări diferite şi uneori superioare interpretărilor lui Vyasa, comparativ cu versiunea lui Vacaspati din sub-comentariul său la
Tattvavaisaradi.
   Wilhelm Halbfass, într-o importantă anexă de 25 de pagini la monografia sa, Studii cu privire la Kumarila si Sankara (Nr. 9 al Studien zur Indologie und Iranistik, Rainbek 1983), compară unele dintre ideile filozofice din vivarana, făcând anumite paralele cu alte lucrări ale lui Sankara şi descoperind asemănări izbitoare. De exemplu, doctrina "luminilor" din vivarana II.20 (pagina 338 în text) este foarte apropiată de doctrina prezentată în bhaşya la Brhadaranyaka Upanişad, IV.3.7. Acesta concluzionează că unele dintre aceste pasaje corespund unor elemente prezente în lucrări ¥mature", ¥clasice", fiind de asemenea şi un element adiţional la acestea.
   Doi învăţaţi japonezi adepţi ai filozofiei Vedanta, H. Nakamura şi S. Mayeda, sunt înclinaţi să creadă că lucrarea este autentică. Nakamura a publicat ceea ce el numeşte o tentativă de traducere a părţii întâi, Samadhi pada, în japoneză, în 36 de numere succesive ale jurnalului budist japonez Agama, începând cu luna decembrie 1979. Nakamura remarcă aici că nu este necesar să presupunem că âahkara era neapărat un adept al Şcolii de Yoga atunci când a scris aceasta, şi în notele sale prezintă câteva exemple de idei ale sistemului Advaita care sunt evident subliniate în vivarana. De exemplu, experienţa lui Puruşa nu este reală aşa cum se consideră în doctrina ortodoxă Sankhya, ci doar atributivă, tot astfel cum culorile îi sunt atribuite unui cristal pur, aceasta din urmă fiind viziunea advaita. El mai menţionează de asemenea câteva locuri în care textul tipărit are anumite lipsuri.
   Sengaku Mayeda, care a analizat un set de lucrări atribuite lui Sahkara şi le-a verificat autenticitatea, crede că este foarte posibil ca vivarana să fi fost scrisă de Sahkara. Ase vedea de exemplu articolul său cu privire la Sahkara din Enciclopedia Britanică ediţia a 5-a: ¥Este foarte probabil ca Sahkara să fie autorul". Acesta oferă anumite detalii în notele la traducerea (care îi aparţine a) lucrării lui Sahkara O mie de învăţături (Editura Universităţii din Tokyo, 1979).

   Orientarea către filozofia de tip Advaita a lui Sarikara

   Textul de faţă se referă la practica yoga, aşa cum spune şi autorul la început, şi se pot face de asemenea şi comparaţii cu practica lui Sahkara. (De exemplu, un corolar al doctrinei "luminilor" formează baza unei anumite tehnici yoga pentru liniştirea fluctuaţiilor mentale, descrisă în sutra I.38; aceasta contrastează izbitor cu interpretarea lui Vacaspati). Tehnica ar putea fi asemănată pe scurt cu următoarea situaţie: un om foarte agitat este blocat într-o cameră de un şarpe încolăcit la uşă, care nu îi dă voie să iasă, iar un martor exterior îi aruncă o pereche de picioroange şi un băţ. Omul respectiv se urcă pe picioroange şi astfel are încredere să treacă peste şarpe, ocazie cu care îşi dă seama că acesta practic fusese dintotdeauna doar o frânghie. Martorul îi spusese aceasta, dar el era prea agitat pentru...

   Sutra II.14
 
   Fructele lor sunt bucuria şi suferinţa, cauzate de virtute şi păcat.

   Naşterea, durata vieţii şi experienţa ale căror agent cauzal este virtutea reprezintă fructe fericite; acelea ale căror agent cauzal este păcatul sunt dureroase. Durerea este inerent nefavorabilă, astfel încât yoghinul, chiar şi atunci când experimentează plăcerea, resimte tot durere, deoarece chiar şi plăcerea este nefavorabilă pentru yoghin.

   Despre acumularea karma-ică s-a spus că poate să fie resimţită în viaţa actuală şi în vieţile viitoare. Există trei posibile fructificări ale acesteia: naşterea, durata vieţii şi experienţa. Fructele lor sunt bucuria şi suferinţa, cauzate de virtute şi păcat. Bucuria este fericirea, suferinţa este durerea. Bucuria şi suferinţa, luate ca pereche, sunt fructele acelor acţiuni. Virtutea şi păcatul sunt de asemenea o pereche, şi acestea două sunt cauzele respective. Cauzalitatea celor două este un fapt, şi astfel s-a spus că virtutea şi păcatul sunt cauzele. Naşterea, durata vieţii şi experienţa ale căror agent cauzal este virtutea reprezintă fructe fericite; acelea ale căror agent cauzal este păcatul sunt dureroase. Durerea este inerent nefavorabilă, astfel încât yoghinul, chiar atunci când experimentează plăcerea, resimte tot durere, deoarece chiar şi plăcerea este nefavorabilă pentru yoghin.
   De ce? Răspunsul este:

   Sutra II.15

   Datorită suferinţelor cauzate de către schimbări şi nelinişti şi samskara-urile acestora, şi datorită ciocnirii guna-urilor, pentru cel ce vede cu claritate, totul este doar suferinţă.

   în toate cazurile, experienţa plăcerii este îmbibată de pasiunea-dorinţă ce provine dintr-o sursă conştientă sau inconştientă; aşadar, acumularea karma-ică este produsă de către pasiunea-dorinţă.

   Cum se poate să fie suferinţă atunci când obiectul experienţei este fericirea? S-a spus deja (la II.5) că [Vyasa] va arăta că experienţa plăcerii este suferinţă. Răspunsul este dat acum, pentru că în acel loc nu a fost explicat. Din cauză că suferinţa este rezultatul oricărei acţiuni, trebuie să se explice pe larg raţiunea faptului că aceasta reprezintă o consecinţă logică imediată a acţiunii.
   Schimbările, neliniştile şi samskara-urile trebuie înţelese separat; neliniştile şi samskara-urile sunt suferinţă, iar schimbarea este ceva adăugat la această pereche. Acestea sunt doar suferinţă, ele cauzează suferinţă, şi, datorită suferinţelor cauzate de către schimbări şi nelinişti şi de samskara-urile produse de ele, totul este doar suferinţă. De ce totul? Deoarece cauzele sunt impurităţi care pot produce doar suferinţă. Naşterea, viaţa şi experienţa şi obiectele care cauzează depozite de impurităţi sunt cauze ale suferinţei; de aceea, totul este doar suferinţă.
   Este aşa pentru toată lumea? Nu. El spune: pentru cel ce vede cu claritate. Acela care poate să distingă elementele impurităţilor este acela care vede clar; aceasta înseamnă că el recunoaşte impurităţile şi karma-ele şi roadele acestora, şi vede că ele sunt cauze care produc suferinţă în orice, totul fiind în mod esenţial o ciocnire a operaţiunilor guna-urilor în schimbări, nelinişti şi samskara-uri. Pentru cei ce nu au această viziune clară, situaţia nu se prezintă aşa, dar pentru înţelept totul este suferinţă sau durere. Când cineva devine conştient că trece printr-o stare de suferinţă, chiar dacă este confuz, îşi va da totuşi seama doar de atât: ¥Sufăr". Dacă ar discerne mai departe, ar gândi: ¥Această suferinţă va produce o altă suferinţă." Atunci s-ar ipostazia în cineva care vede cu claritate că toate acestea sunt suferinţă şi trebuie îndurate. Astfel, chiar dacă cei ce nu deţin o viziune clară văd că suferă atunci când le este greu, ei totuşi nu conştientizează că respectiva suferinţă îi va duce din nou la suferinţă. Dar cel ce vede că schimbarea este o cauză de suferinţă vede cu claritate, fiind o persoană pentru care totul este suferinţă.
   Acum el explică cum se face că în schimbare se găseşte suferinţă: ii toafe cazurile, experienţa plăcerii este îmbibată de pasiunea-dorinţă (raga). Spunând în toate cazurile, el se referă la ceea ce este cunoscut ti mod universal prin observaţie, de vreme ce este ceva bine cunoscut în cazul fiinţelor vii. Fiii, cirezile de vite, aurul şi altele asemenea, obţinute după ce au fost dorite, constituie experienţa plăcerii. La vremea respectivei experienţe, mintea funcţionează ca o pasiune, ce este caracteristică pentru omul care se simte fericit. Această funcţie universală este asociată cu impurităţi, şi astfel cauzează virtutea şi păcatul. Acumularea karma-ică...

   (Sankara vivarana:)
   Samadhi a fost subiectul principal dezbătut în prima parte, iar în partea a doua au fost expuse mijloacele pentru a-l realiza. în partea a treia s-au enumerat formele de cunoaştere şi puterile supranaturale care apar, secundar, în urma practicilor yoga, al căror scop principal este obţinerea cunoaşterii corecte (samyagdarsana); aceste puteri paranormale sunt caracterizate în introducerea comentatorului Jaigişaivya astfel: ¥Toate acestea nu sunt altceva decât durere". S-a spus (11.25) că eliberarea de durere este detaşarea absolută faţă de guna-uri. ¥Prin detaşare şi faţă de aceasta, seminţele imperfecţiunii sunt distruse şi apare Eliberarea Supremă (kaivalya) (III.50); şi, fie că yoghinul a atins Cunoaşterea discriminativă sau nu a atins această Cunoaştere, ¥când puritatea minţii-sattva şi a lui Puruşa este aceeaşi, apare Eliberarea Supremă" (III.55). Acum trebuie stabilite caracteristicile condiţiei de eliberat (kaivalya), prin dezbatere asupra contra-argumentelor, şi astfel intrăm în partea a patra, partea despre Eliberarea Ultimă, starea supremă de non-dualitate.
   Totodată, trebuie să fie explicate şi mijloacele de atingere a acesteia, adică modalităţile de anihilare a samskara-urilor (vasană) acumulate de-a lungul nenumăratelor încarnări. După aceea se prezintă încă o putere paranormală (siddhi), pentru a se elogia samadhi, ca efect auxiliar al Eliberării Supreme. Critica unor subiecte dintr-o anumită categorie implică automat aprecierea pozitivă a celorlalte. Atunci când autorul spune ¥Doar mintea yoghinului a cărui puteri paranormale au apărut în urma practicării meditaţiei (dhyana) nu are întipăriri karma-ice" (IV.6) şi ¥karma yoghinilor nu este nici albă, nici neagră, însă a celorlalţi este de trei feluri", această intenţie de elogiere este clară.

   Sutra IV.1

   Puterile paranormale {siddhi) apar fie datorită naşterii (datorită meritelor şi eforturilor din vieţile anterioare), fie datorită plantelor psihotrope, mantra-elor, tapas-ului sau stării de samadhi.

   Perfecţiunile care apar datorită naşterii sunt (experimentate) într-un trup diferit. Aceste perfecţiuni pot apărea: datorită substanţelor psihotrope - precum un elixir din tărâmul spiritelor; prin intermediul mantra-elor - se obţine levitaţia, puterea de a fi la fel de mic precum un atom şi celelalte (şapte) puteri; prin tapas (sunt obţinute) capacităţi precum puterea de a lua orice formă şi deplasarea oriunde la voinţă. Puterile paranormale care apar în urma realizării stării de samădhi au fost descrise deja.
   Perfecţiunile care apar datorită naşterii sunt (experimentate) într-un trup diferit, fiind obţinute într-un alt trup, într-una din lumile zeieşti sau alte tărâmuri similare, prin intermediul procedeelor yoga sau al altor practici. Datorită substanţelor psihotrope - precum un elixir din tărâmul spiritelor, în acest caz nu se renunţă la corpul fizic, ci, prin ingerarea unor elixire precum soma sau planta amalaka (se ating unele perfecţiuni); prin intermediul mantra-elor, prin repetarea lor, se obţine levitaţia etc, prin tapas (sunt obţinute) capacităţi precum puterea de a lua orice formă şi deplasarea oriunde la voinţă. Puterile paranormale care apar în urma realizării stării de samădhi au fost descrise deja, adică în partea a treia.
   Puterile paranormale care apar în urma unor acţiuni specifice sunt superioare celorlalte. Este adevărat că în cazul puterilor paranormale, datorită eforturilor din vieţile anterioare, corpul nou deţine aceste puteri paranormale, deoarece o condiţie cauzală a fost stabilită anterior. însă în cazul reîncarnării într-un corp care încă nu s-a format, această condiţie cauzală specifică este doar ea singură cauza materială a acestuia, sau mai există şi alte cauze?

   Sutra IV.2

   încarnarea într-o nouă existenţă este implementată de către prakrti.

   Modificarea trupului şi a simţurilor într-o nouă existentă, când sunt transformate într-o altă viată, este asigurată de către natura lor (prakrti). Prin dispariţia transformării anterioare, apare în mod corespondent transformarea ulterioară printr-o contopire integratoare a noilor componente.

   Prin dispariţia transformării anterioare, adică a condiţiilor cauzale anterioare specifice stabilite, apare în mod corespondent transformarea ulterioară, printr-o contopire integratoare a noilor componente. Cum se petrece aceasta? Din materii puţine nu pot apărea rezultate mai mari: se poate fabrica dintr-o bucată brută de fier, care cântăreşte 10 kilograme, o unealtă care să cântărească 80 de kilograme?

Cuvânt înainte pentru cititor ... 11
Yoga ... 12
Textele yoga ... 13
Sub-comentariul lui Sahkara (vivarana) ... 15
Principalele concepte din text ... 19
   Partea I. Samadhi ... 19
   Partea a II-a. Mijloacele ... 22
   Partea a III-a. Puterile ... 27
   Partea a IV-a. Eliberarea supremă (kaivalya) ... 28
Cosmologia ... 29
Traducerea ... 31
Autenticitatea ... 32

Introducere de ordin tehnic ... 33
Textul ... 33
Orientarea către filozofia de tip Advaita a lui Sahkara ... 34
1. Orientarea filozofică ... 35
2. Orientarea practicii yoga ... 37
Variaţii în textul sutra-elor ... 38
Variaţii în textul lui Vyasa ... 40
Sahkara şi Yoga ... 44
Contradicţiile faţă de sutra-e ... 50
Contradicţiile referitoare la comentariul lui Vyasa ... 51
Diferenţa faţă de interpretarea lui Vacaspati ... 51
Vivarana şi Gita ... 53
Citate din scripturile sacre ... 55
Alţi comentatori ... 57
Digresiunea gramaticală ... 57
Polemica ... 58
Baza experimentală ... 59
Tehnicile yoga ... 59
Sutra-ele III. 35-37 ... 60
Autenticitatea ... 63
Analogiile ... 67
Aforisme şi analogii ... 68
   Partea I ... 68
   Partea a II-a ... 71
   Partea a III-a ... 73
   Partea a IV-a ... 74

   Partea întâi: Samadhi ... 77
Sutra I.1 ... 79
Sutra I.2 ... 90
Sutra I.3 ... 95
Sutra I.4 ... 97
Sutra I.5 ... 102
Sutra I.6 ... 104
Sutra I.7 ... 104
Sutra I.8 ... 126
Sutra I.9 ... 130
Sutra I.10 ... 133
Sutra I.11 ... 135
Sutra I.12 ... 139
Sutra I.13 ... 140
Sutra I.14 ... 140
Sutra I.15 ... 141
Sutra I.16 ... 142
Sutra I.17 ... 146
Sutra I.18 ... 148
Sutra I.19 ... 150
Sutra I.20 ... 151
Sutra I.21 ... 153
Sutra I.22 ... 153
Sutra I.23 ... 154
Sutra I.24 ... 154
Sutra I.25 ... 160
Sutra I.26 ... 184
Sutra I.27 ... 188
Sutra I.28 ... 192
Sutra I.29 ... 193
Sutra I.30 ... 195
Sutra I.31 ... 197
Sutra I.32 ... 198
Sutra I.33 ... 209
Sutra I.34 ... 210
Sutra I.35 ... 210
Sutra I.36 ... 213
Sutra I.37 ... 214
Sutra I.38 ... 215
Sutra I.39 ... 216
Sutra I.40 ... 216
Sutra 1.41 ... 217
Sutra I.42 ... 222
Sutra I.43 ... 226
Sutra I.44 ... 233
Sutra I.45 ... 236
Sutra I.46 ... 237
Sutra I.47 ... 238
Sutra I.48 ... 239
Sutra I.49 ... 240
Sutra I.50 ... 242
Sutra I.51 ... 243

   Partea a doua: MODALITĂŢILE ... 247
Sutra II.1 ... 249
Sutra II.2 ... 252
Sutra II.3 ... 253
Sutra II.4 ... 255
Sutra II.5 ... 263
Sutra II.6 ... 271
Sutra II.7 ... 273
Sutra II.8 ... 274
Sutra II.9 ... 274
Sutra II.10 ... 276
Sutra II.11 ... 277
Sutra II.12 ... 278
Sutra II.13 ... 283
Sutra II.14 ... 298
Sutra II.15 ... 298
Sutra II.16 ... 313
Sutra II.17 ... 314
Sutra II.18 ... 319
Sutra II.19 ... 326
Sutra II.20 ... 334
Sutra II.21 ... 339
Sutra II.22 ... 341
Sutra II.23 ... 342
Sutra II.24 ... 349
Sutra II.25 ... 352
Sutra II.26 ... 353
Sutra II.27 ... 355
Sutra II.28 ... 358
Sutra II.29 ... 363
Sutra II.30 ... 364
Sutra II.31 ... 367
Sutra II.32 ... 369
Sutra II.33 ... 371
Sutra II.34 ... 373
Sutra II.35 ... 376
Sutra II.36 ... 377
Sutra II.37 ... 377
Sutra II.38 ... 378
Sutra II.39 ... 378
Sutra II.40 ... 379
Sutra II.41 ... 380
Sutra II.42 ... 380
Sutra II.43 ... 381
Sutra II.44 ... 381
Sutra II.45 ... 382
Sutra II.46 ... 382
Sutra II.47 ... 384
Sutra II.48 ... 385
Sutra II.49 ... 385
Sutra II.50 ... 386
Sutra II.51 ... 388
Sutra II.52 ... 389
Sutra II.53 ... 390
Sutra II.54 ... 391
Sutra II.55 ... 392

   Partea a treia: PUTERILE ... 395
Sutra III.1 ... 397
Sutra III.2 ... 398
Sutra III.3 ... 398
Sutra III.4 ... 399
Sutra III.5 ... 400
Sutra III.6 ... 400
Sutra III.7 ... 403
Sutra III.8 ... 403
Sutra III.9 ... 405
Sutra III.10 ... 407
Sutra III.11 ... 407
Sutra III.12 ... 408
Sutra III.13 ... 410
Sutra III.14 ... 428
Sutra III.15 ... 432
Sutra III.16 ... 437
Sutra III.17 ... 438
Sutra III.18 ... 461
Sutra III.19 ... 464
Sutra III.20 ... 464
Sutra III.21 ... 465
Sutra III.22 ... 465
Sutra III.23 ... 467
Sutra III.24 ... 468
Sutra III.25 ... 469
Sutra III.26 ... 469
Sutra III.27 ... 472
Sutra III.28 ... 473
Sutra III.29 ... 473
Sutra III.30 ... 474
Sutra III.31 ... 474
Sutra III.32 ... 475
Sutra III.33 ... 475
Sutra III.34 ... 476
Sutra III.35 ... 476
Sutra III.36 ... 479
Sutra III.37 ... 480
Sutra III.38 ... 480
Sutra III.39 ... 481
Sutra III.40 ... 482
Sutra III.41 ... 483
Sutra III.42 ... 484
Sutra III.43 ... 484
Sutra III.44 ... 486
Sutra III.45 ... 491
Sutra III.46 ... 493
Sutra III.47 ... 493
Sutra III.48 ... 495
Sutra III.49 ... 496
Sutra III.50 ... 498
Sutra III.51 ... 499
Sutra III.52 ... 501
Sutra III.53 ... 505
Sutra III.54 ... 509
Sutra III.55 ... 510

   Partea a patra: ELIBERAREA SUPREMĂ ... 513
Sutra IV.1 ... 515
Sutra IV.2 ... 516
Sutra IV.3 ... 517
Sutra IV.4 ... 518
Sutra IV.5 ... 519
Sutra IV.6 ... 520
Sutra IV.7 ... 521
Sutra IV.8 ... 526
Sutra IV.9 ... 528
Sutra IV.10 ... 530
Sutra IV.11 ... 533
Sutra IV.12 ... 535
Sutra IV.13 ... 541
Sutra IV.14 ... 543
Sutra IV.15 ... 547
Sutra IV.16 ... 551
Sutra IV.17 ... 554
Sutra IV.18 ... 555
Sutra IV.19 ... 557
Sutra IV.20 ... 561
Sutra IV.21 ... 562
Sutra IV.22 ... 565
Sutra IV.23 ... 567
Sutra IV.24 ... 570
Sutra IV.25 ... 573
Sutra IV.26 ... 575
Sutra IV.27 ... 575
SGtra IV.28 ... 576
Sutra IV.29 ... 577
Sutra IV.30 ... 578
Sutra IV.31 ... 578
Sutra IV.32 ... 580
Sutra IV.33 ... 580
Sutra IV.34 ... 585