Telefon: 0723 370 540

Prezenţa corporală deplină - învaţă să asculţi de înţelepciunea corpului tău - Suzanne Scurlock-Durana

Prezenţa corporală deplină - învaţă să asculţi de înţelepciunea corpului tău - Suzanne Scurlock-Durana

26,00 RON 28,00 RON
Disponibilitate: În Stoc
   - Simţi că viteza, această constantă a vremurilor de azi, te-a îndepărtat tot mai mult de relaţia cu ţine însuţi şi cu ceilalţi?   - Simţi că trupul îţi trimite semnale, dar nu şi cheia descifrării lor?   - Simţi blocaje sau tensiuni inexplicabile...
Cu TVA: 26,00 RON
Cod produs: carte

   - Simţi că viteza, această constantă a vremurilor de azi, te-a îndepărtat tot mai mult de relaţia cu ţine însuţi şi cu ceilalţi?
   - Simţi că trupul îţi trimite semnale, dar nu şi cheia descifrării lor?
   - Simţi blocaje sau tensiuni inexplicabile în suflet şi în corp?
   - Simţi că dominanta vieţii noastre a ajuns să fie epuizarea, stresul, însingurarea?
   Cel mai probabil, ai asemenea senzaţii întrucât ţi-ai neglijat ori pierdut legatura cu cel mai bun prieten: propriul corp. I-ai ignorat multă vreme mesajele, i-ai repins ruşinat anumite părţi ori manifestări şi ţi-a fost teamă să ţi-l asumi integral. Învaţă de la Suzanne Scurlock-Durana, o expertă în lucrul cu trupul, cum să-ţi locuieşti fiecare cotlon, fiecare celulă, fiecare fibră – toate sunt ale tale, sunt chiar Tu. Reumple-ţi rezervoarele cu energie şi refă-ţi legătura cu tine însuţi şi cu lumea exersând Explorările din Prezenţa corporală deplină. Află cum au reuşit semeni de-ai noştri să-şi recapete deplinătatea prezenţei prin puterea atingerii vindecătoare.


Editura: For You

Autor: Suzanne Scurlock-Durana

Format:14x20 cm.

Număr pagini: 240

Greutate: 250 g.

Anul apariției: 2017

ISBN: 978-606-639-110-8

Cuvinte de apreciere pentru Prezenţa corporală deplină ... 5
Cuvânt înainte de John Upledger ... 9
Terminologie specifică ... 11
Introducere ... 14

Capitolul 1. Pierderea contactului ... 19
Capitolul 2. Cum am învăţat să am încredere în semnalele trupului meu ... 27
Capitolul 3. Cele Cinci Principii ale Prezenţei Corporale Depline ... 34
Capitolul 4. Cele trei explorări: Secretele acestei practici ... 68
Capitolul 5. Explorarea 1. Deschiderea conştienţei: Unde mă aflu în acest moment? ... 79
Capitolul 6. Explorarea 2. Împământarea şi umplerea: Hrănirea şi reaprovizionarea recipientului fiinţei tale ... 85
Capitolul 7. Explorarea 3. Vindecarea rezistenţei interioare la viaţă ... 92
Capitolul 8. Utilizarea Explorărilor şi a celor Cinci Principii pentru integrare şi renaştere ... 104
Capitolul 9. Îndrumări pentru a trăi şi a munci împreună cu ceilalţi: Darul prezenţei tale ... 172
Capitolul 10. Vindecare pentru ziua de azi: O lume în pace ... 187

Mulţumiri ... 192
Anexă: Transcrieri ale Explorărilor audio ... 195
Transcriere a Explorării 1. Deschiderea conştienţei: Unde mă aflu în acest moment? ... 196
Transcriere a Explorării 2. Împământarea şi umplerea: Hrănirea şi reaprovizionarea recipientului fiinţei tale ... 201
Transcriere a Explorării 3. Vindecarea rezistenţei interioare la viaţă ... 209

Resurse ... 224
Despre autoare ... 225

pag. 22-23


   ...tuturor noilor abordări terapeutice captivante din domeniul lucrului direct cu corpul, pentru restabilirea sănătăţii şi conştienţei, valoarea Prezenţei Terapeutice Depline nu este încă recunoscută aşa cum se cuvine.
   Aspectul conştienţei senzoriale în Prezenţa Corporală Deplină - conexiunea de echilibrare prin împământare cu trupul propriu şi cu lumea din jur - poate juca un rol important în vindecarea simptomelor fizice şi a bolilor. Ea poate alina şi, în cele din urmă, transforma frica, îndoiala şi înstrăinarea într-o senzaţie de încredere şi siguranţă în sine şi în viaţă, ca întreg. Dezvoltarea conştienţei senzoriale constituie, de asemenea, un mijloc puternic de transformare personală. Prezenţa terapeutică intensă ce iese la suprafaţă are o importanţă vitală atât pentru acela care oferă îngrijirea, cât şi pentru acela care o primeşte.
   De asemenea, Prezenţa Corporală Deplină ne conduce către o conexiune mai solidă cu energia şi cu spiritul nostru înnăscut. Iar această conexiune poate deveni fundalul permanent în care ne trăim viaţa - în loc de minutele accidentale de conexiune şi extaz pe care le experimentăm ocazional.
   În multe tradiţii spirituale, cerul este asociat ideii de a fi pe deplin conectat cu Divinitatea, cu sursa noastră spirituală. Totuşi, acest sens visceral al conexiunii - care este, sau ar trebui să fie, un dat - ne scapă atunci când trebuie să ne comportăm în aşa fel încât să ne încadrăm în cultura noastră ierarhică şi compartimentată.
   Din nefericire, elemente componente ale sistemului nostru educaţional, practici culturale şi chiar doctrine religioase vorbesc în termeni de dominare a lumii şi a mediului, precum şi de control asupra funcţiilor corpului şi gândurilor - ca şi cum am fi separaţi de restul creaţiei. Accentul pe care-l punem pe rapiditate, pe satisfacţia instantanee, pe aparenţele exterioare, pe a rămâne competitivi şi a păstra puterea, fără a privi la consecinţele pe termen lung, ne lasă la dispoziţie puţin timp pentru a simţi şi a ne satisface nevoile fizice, emoţionale şi spirituale mai profunde.
   În acest context, nevoile adânci resimţite sunt retrogradate către un statut inferior. În cultura noastră, înţelepciunea corpului şi semnalele sale sunt suspecte şi nedemne de încredere, indiferent de importanţa, mai mare sau mai mică, a problemelor cu care ne confruntăm. În mod uzual, le atribuim gândurilor mai multă însemnătate decât cunoaşterii interioare nonlineare. Ne plasăm încrederea în experţi din afară pentru a ne da seama ce să facem în viaţă - în loc să luăm informaţiile externe, să intrăm înăuntru şi să ne conectăm la înţelepciunea profundă pentru a afla de acolo ce este cel mai bine pentru noi. Atunci când nu avem încredere în conştienţa interioară, ne neglijăm conştienţa senzorială şi creăm un simţ al separării de lumea noastră, consolidat pe măsură ce continuăm să ne ignorăm propria lume interioară.

   Originile Prezenţei Corporale întrerupte

   Încrederea în propriile instincte şi în propria conştienţă poate fi erodată în numeroase moduri. Poate că în copilărie au existat momente în care te-ai simţit rău, dar ţi s-a spus că eşti bine. Acesta este modul în care începem să căpătăm îndoieli cu privire la propriile semnale interioare. Poate că ai suferit când un prieten s-a mutat în alt oraş, dar ţi s-a spus că durerea e ceva ruşinos, neimportant sau, cel puţin, absurd (întrucât ai o mulţime de alţi prieteni, nu-i aşa?). Din nou, ai fost învăţat să nu ai încredere în propriile sentimente, aşa că ai început să-ţi ascunzi tot mai mult durerea ori de câte ori ea apărea.
Sau poate că ai avut un unchi care îţi dădea o senzaţie înfricoşătoare când te îmbrăţişa la reuniunile de familie, iar...


pag. 116-117

   Simţindu-mi tumoarea

   Ben a fost dintotdeauna genul de timp pragmatic, orientat pe emisfera stângă. Când a ajuns prima dată la cabinetul meu, o făcuse doar pentru că o persoană în care avea încredere îi recomandase asta. Trecuse recent printr-o intervenţie chirurgicală ce îi îndepărtase o tumoră canceroasă de vreo 4 kg, complet încastrată în abdomen. Acest bărbat în putere nu observase că e ceva în neregulă cu el decât atunci când tumoarea ajunsese aproape la dimensiunea maximă.
   Pe măsură ce continua să-mi spună povestea lui, mi-a devenit limpede că lui Ben i-au lipsit atingerile, fapt ce i-a influenţat capacitatea de a simţi în interiorul corpului său, cu excepţia capului. Făcând parte dintr-o familie numeroasă, a fost încredinţat spre creştere unei doici care l-a neglijat şi nu l-a mângâiat aşa cum ar fi trebuit. Amintirea orelor petrecute singur în pătuţul său îi retezase lui Ben capacitatea de a simţi.
   Ştiam că trebuie să încep ajutându-l să înveţe cum să-şi simtă peisajul interior al propriului corp. Întrucât avea îndoieli în această privinţă, chiar la început Ben a trebuit să lucreze asupra obiceiului de a judeca şi critica tot ceea ce era capabil să simtă. Iniţial, a trebuit să-şi imagineze că poate simţi înăuntrul său. Ne-am jucat mult timp cu senzaţiile pe care le avea în anumite părţi ale corpului, comparativ cu altele ("Simţi sen-zaţia de densitate mai mult în piept sau în abdomen?"), până când Ben şi-a dat seama că poate să-şi simtă peisajul interior. De fapt, putea să simtă chiar foarte bine.
   Ben a lucrat de mai multe ori cu Explorarea 1, Deschiderea conştienţei, şi cu Explorarea 2, Împământarea şi umplerea, până când a început să aibă mult mai multe senzaţii. După o sesiune de împământare şi umplere, m-a întrebat:
   - Este oare posibil ca aducerea energiei hrănitoare să-mi facă tumoarea să crească la loc?
   Când l-am întrebat ce anume a simţit în timpul Explorării, mi-a spus că a simţit o mică excrescenţă în stomac, în locul de unde fusese îndepărtată tumoarea. I-am sugerat că poate fi vorba de ceva important şi că ar trebui să-şi consulte oncologul pentru a verifica. Într-adevăr, acolo se afla o mică excrescenţă, ce a fost îndepărtată la timp, înainte de a deveni o problemă. În cele din urmă, Ben s-a asigurat că poate simţi puternic - păstrându-şi şi sănătatea! Abilitatea lui de a-şi simţi peisajul interior a crescut, la fel şi abilitatea de a-şi simţi conştienţa energetică.
   Ben a folosit Explorarea 3 pentru a-şi susţine zona abdomenului cu mâinile sale energetice interne, într-un mod plin de iubire necondiţionată, şi pentru a-şi menţine sistemul imunitar sănătos şi plin de energie protectoare. Acest lucru însemna că le era mult mai greu celulelor canceroase să se înmulţească şi să preia controlul. Am făcut verificări regulate pentru a ne asigura că totul e în regulă; şi, în timp, Ben a devenit din ce în ce mai încrezător în abilităţile sale de simţire.

   Sugestii specifice

   Simţirea prezenţei energiei vitale în corp a reprezentat primul pas pentru Ben. Nu uita că punctul tău de acces poate fi diferit. Următoarele sugestii sunt folositoare îndeosebi pentru aceia care au fost neglijaţi în copilărie sau care au experimentat traume fizice, care i-au lăsat cu senzaţii corporale reduse din cauza spaţiilor îngheţate, amorţite sau dureroase. Acestea sunt locuri de întrerupere severă a prezenţei corporale. Dacă, din orice motiv, ai avut dificultăţi în simţirea peisajului interior, sugestiile ce urmează îţi pot fi de folos.
   Stabileşte-ţi timp de practică pentru Explorările 1 şi 2 în mod regulat; zilnic ar fi optim. Când foloseşti Explorarea 1, dacă nu ai senzaţii, utilizează următoarele strategii:..


pag. 218-219

   Segmentul 3

   Lucrul cu aspectele interpersonale - Relaţiile


   Acest proces dă roade şi în lucrul cu aspecte legate de nivelul interpersonal. Deloc surprinzător, stresul şi problemele din relaţii constituie deseori sursa durerii şi a unui puternic disconfort intern. Chiar acum poţi purta cu tine o uriaşă sferă de mânie, ruşine sau amărăciune provenită de la o ceartă cu partenerul de viaţă sau cu copilul tău adolescent, cu un coleg de muncă sau cu cel mai bun prieten. Când acest lucru se întâmplă, ştii că ceva în cadrul relaţiei nu funcţionează. Energia nu curge între voi; conexiunea nu este aşa cum doreşti tu să fie.
   Următorul segment te va ajuta să transformi modul în care te raportezi la această situaţie sau tipar relaţional. Vom începe cu reacţiile proprii, trecând apoi către descoperirea unor noi posibilităţi de vindecare pentru tine şi, poate, pentru alte persoane implicate.
   Acordă-ţi câteva clipe pentru a te acorda la conexiunea cu pământul şi a te asigura că te simţi plin şi energizat.
   Apoi, adu-ţi în minte persoana, situaţia sau tiparul relaţional pe care-l simţi dureros şi inconfortabil chiar acum. Dă-ţi voie să observi gândurile dureroase inerente, fraza limitatoare, cuvintele pe care ţi le spui în interior şi care se asociază cu persoana sau situaţia. Poate fi ceva asemănător convingerii limitatoare cu care tocmai ai lucrat sau poate fi ceva de genul "Pur şi simplu, nu merit să fiu iubit".
   Sau "Nu mă simt în siguranţă".
   Sau "Mă simt copleşit".
   Sau "Mă simt abandonat".
   Când îţi domină gândirea, o convingere precum aceasta îţi îngustează lentilele perceptuale, împiedicându-te să simţi conexiunile benefice pe care doreşti să le ai cu acea persoană.
   Acordă-ţi câteva clipe şi caută cuvinte ce rezonează, prin tine, într-un anumit loc cu acea sferă de emoţie dureroasă din corp.
   [Pauză]
   Şi, încă o dată, adu-ţi mâinile susţinătoare sau prezenţa energetică în acel loc încordat din corp unde este ancorată convingerea limitatoare. Menţine-le acolo necondiţionat şi plin de iubire, aşa cum ai procedat în Explorările anterioare. Bine.
   Începe apoi să-ţi extinzi lentilele perceptuale asupra acestui aspect, spunând ceva de genul "Sunt deschis la posibilitatea că această relaţie poate fi diferită, că ea poate vindeca - poate conţine din nou plăcere. Sunt deschis către posibilitatea că pot fi conectat într-un mod sănătos cu soţul (soţia)/copilul adolescent/prietenul/colegul".
   Acum, partea delicată constă în a menţine acea posibilitate şi a-ţi extinde lentilele perceptuale fără a lăsa emisfera stângă să intervină imediat, încercând să rezolve problema şi să-şi închipuie totul. Provocarea ta este de a rămâne într-o stare deschisă de simţire, menţinându-ţi extinderea şi conştienţa în tărâmul posibilităţii. Trebuie să rămâi în spaţiul delicat şi difuz din care creativitatea necesară rezolvării problemei va începe să apară şi să-ţi arate pasul următor în direcţia vindecării sau, poate, întreaga imagine de ansamblu.
   Prin urmare, doar menţine gândul "Sunt deschis către posibilitate. N-am nicio idee cum ar putea să arate. Chiar dacă în mintea mea conştientă nu-mi pot imagina cum poate fi adevărat, sunt deschis către posibilitatea că această relaţie poate să se vindece şi să redevină o plăcere, că poate funcţiona, că putem avea din nou o conexiune în jurul acestui aspect sau în acest domeniu. Nu ştiu cum, dar sunt deschis către acea posibilitate".
   Apoi, fii atent la ceea ce se întâmplă în corpul tău. Simte-ţi tălpile, trunchiul, umerii. Simte spaţiul legănat de puternicele şi iubitoarele mâini energetice. Permite-i să se...

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun