Este oare regimul vegan calea cea mai potrivită pentru dumneavoastră? Această carte vă oferă toate informaţiile necesare pentru a lua chiar dumneavoastră această decizie foarte personală.
Doreen Virtue şi Becky Black demonstrează că nu doar conţinutul în grăsimi sau carbohidraţi contează în alegerea regimului alimentar, ci mai ales calitatea "vibraţiei spirituale" a hranei este cea care vă poate face să arătaţi şi vă simţiţi altfel.
Din acest fascinant ghid, veţi învăţa cum poate regimul vegan să vă ajute în creşterea nivelului energiei, în dezvoltarea puterilor psihice şi în dezvoltarea spirituală. De asemenea, veţi citi în paginile cărţii sugestii practice şi nutriţionale despre:
• cum să vă asiguraţi cantităţi optime de proteine şi de calciu
• cum să vă sporiţi vibraţiile şi înzestrările spirituale
• cum să reduceţi ori să eliminaţi pofta pentru carne sau pentru produsele lactate
• cum să adoptaţi un stil de viaţă lipsit de cruzime
• cum să gătiţi mese vegane pentru dumneavoastră şi pentru familie
• cum să faceţi faţă membrilor de familie şi prietenilor carnivori sceptici
• cum să mâncaţi mese vegane atât la restaurant, cât şi în călătorii
Editura: Adevar Divin
Autor: Doreen Virtue, Becky Black
Format:13x20cm
Număr pagini: 112
Greutate: 110 gr.
Anul apariției: 2014
ISBN: 978-606-8420-51-6
Istoria spirituală a veganismului
Veganismul are o istorie străveche, intrinsec legată de
spiritualitate, de filosofie şi de religie. Religiile orientale, cum ar
fi hinduismul sau buddhismul, promovează dieta vegetariană drept o cale
de atingere a extazului şi a sănătăţii optime, o conectare mai profundă
cu Creatorul şi o cinstire a caracterului sacru al vieţii animale la o
scară mai amplă. De asemenea, buddhiştii şi hinduiştii cred că, în
conformitate cu legile karmice, orice rău pe care îl provocăm animalelor
sau oamenilor va reveni şi ne va urmări în viitor.
Alte religii orientale care îmbrăţişează regimul alimentar
vegetarian sunt credinţa Sikh, care se focalizează pe un stil de viaţă
moral şi fără violenţă, cei care cred în Krishna, care văd în dieta
vegetariană o cale de a reduce violenţa în lume şi jainiştii, care sunt
strict vegani, deoarece cred că animalele crescute pentru produsele
lactate sau pentru carne sunt făcute să sufere inutil.
Credinţa Baha'i nu cere adepţilor săi să devină vegetarieni, totuşi
textele sale conţin afirmaţii profetice: "Hrana viitorului va fi
alcătuită din fructe şi seminţe. Va veni vremea când oamenii nu vor mai
consuma carne. Hrana noastră naturală este cea care creşte din pământ.
Oamenii se vor ridica treptat la stadiul în care se vor baza doar pe
această mâncare naturală."
Esenienii, un grup mistic din Palestina antică, de la care ne-au
rămas pergamentele de la Marea Moartă, considerau că dieta vegetariană
este legea lor spirituală. Preferau în special legumele şi fructele
crude. Ei credeau că acest mod de hrănire conducea la o sănătate optimă
şi la purificare spirituală.
Filosoful grec Pitagora şi filozoful latin Seneca promovau, la
rândul lor, vegetarianismul ca o cale de atingere a unei conştiinţe mai
înalte şi de evitare a sporirii suferinţei produse în lume prin
măcelărirea animalelor. Călugării trapişti, o ramură a Bisericii
Romano-Catolice, practică vegetarianismul, ca de altfel mulţi călugări
ortodocşi. Ordinele monastice catolice occidentale sunt vegetariene
pentru că urmează reguli spirituale străvechi, precum regula a 39-a a
Sfântului Benedict, care prevede: "Toţi, cu excepţia celor foarte
slăbiţi şi bolnavi, să se abţină să mănânce din carnea animalelor
patrupede." Quakerii practică vegetarianismul din compasiune pentru
animale, dar şi pentru a reduce foametea în lume, ei citând statistici
care demonstrează că resursele planetei sunt folosite în exces pentru
hrana animalelor crescute pentru a fi măcelărite.
Adventiştii de Ziua a Şaptea practică vegetarianismul şi nu servesc
decât produse vegetariene în spitalele şi restaurantele lor. Conform cu
Poziţia oficială a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea privind dieta
vegetariană "De peste 130 de ani, Adventiştii de Ziua a Şaptea au
practicat un stil de viaţă vegetarian datorită credinţei lor în natura
holistică a omenirii. Orice mâncăm sau bem ar trebui să-l cinstească şi
să-l glorifice pe Dumnezeu şi să contribuie la păstrarea sănătăţii
trupului, a minţii şi a spiritului."
Unele grupuri vegetariene iudaice interpretează cuvintele din Geneză
şi din Torah ca fiind promotoare ale vegetarianismului. De pildă, se
citează Facerea 1:29: "Şi a zis Dumnezeu: «Iată, vă dau vouă toată iarba
dătătoare de sămânţă pe faţa-ntregului pământ şi tot pomul purtător de
rod cu sămânţă de pom într-însul; acestea vă vor fi vouă spre hrană.»"
Aceste grupări susţin de asemenea că legea iudaică permite consumul de
carne doar dacă este cerut de "nevoile de bază" ale omului. Dat fiind că
dieta vegetariană acoperă aceste nevoi în mod adecvat, consumul de
carne nu este necesar.
Filozofii şi liderii spirituali au practicat şi au promovat
vegetarianismul din cauza faptului că priveau sacrificiul animalelor ca
inuman şi inutil. De pildă, Mahatma Ghandi zicea: "După cum gândesc eu,
viaţa unui miel nu este cu nimic mai prejos decât viaţa unei fiinţe
umane. Ar trebui să nu luăm viaţa unui miel doar pentru a hrăni trupul
unui om."
Henry David Thoreau, marele filosof şi scriitor american, scria: "Nu
am nicio îndoială că face parte din destinul omenirii, în
perfecţionarea ei treptată, să renunţe la consumul de carne."
Capitolul 1: De ce să devenim vegani? ... 1
Capitolul 2: Hrană, energie şi forţă vitală ... 25
Capitolul 3: Să facem trecerea ... 41
Capitolul 4: Mituri vegane demitizate ... 53
Capitolul 5: Hrană intergrală ... 65
Anexa A: Cantităţi optime de vitamine şi minerale ... 89
Anexa B: Grija pentru Pământ ... 91
Resurse ... 95
Bibliografie ... 101
Despre autoare ... 103
