Telefon: 0723 370 540

Spiritul Dacic Renaşte  - Daniel Roxin

Spiritul Dacic Renaşte - Daniel Roxin

24,00 RON 27,00 RON
Disponibilitate: În Stoc
 Dacii se considerau nemuritori, iar spiritul dacic renaşte astăzi, în mijlocul nostru. Memoria ancestrală a acestui popor pare să se fi reactivat în pofida tuturor celor care ar dori să îl ştie, în continuare, adormit. "Somnul cel de moarte" se apro...
Cu TVA: 24,00 RON
Cod produs: carte

 Dacii se considerau nemuritori, iar spiritul dacic renaşte astăzi, în mijlocul nostru. Memoria ancestrală a acestui popor pare să se fi reactivat în pofida tuturor celor care ar dori să îl ştie, în continuare, adormit. "Somnul cel de moarte" se apropie de sfârşit, iar dimineaţa care îi va urma se arată a fi plină de viaţă!

Editura: Vidia

Autor: Daniel Roxin

Format:13x20 cm.

Număr de pagini: 100

Greutate: 190 gr

Anul apariției: 2012

ISBN: 978-606-8414-09-6

Introducere ... 7

1. Fascinanta lume a traco-geto-dacilor ... 9
2. Imposibilitatea romanizării Daciei ... 17
3. Dovezi ale continuităţii dacice ... 27
4. Statuile de daci din muzeele lumii ... 37
5. Paleogenetica bulversează România ... 55
6. Cine ne fură istoria? ... 65
7. Secretul alterării identităţii poporului român ... 75
8. Drumul spre un "Nou Pământ" ... 85
9. Spiritul dacic renaşte ... 95

Postfaţă ... 97

pag. 9-10

   Capitolul 1

   Fascinanta lume a traco-geto-dacilor


   Istoria oficială a României vorbeşte foarte puţin despre traco-geto-daci şi îi lasă românului de rând impresia că traco-geto-dacii nu au însemnat prea mult pentru istoria antică şi că neamul lor a dispărut, odată cu cucerirea Daciei. Realitatea este însă cu totul diferită, iar sursele istorice şi dovezile materiale, la care avem acces astăzi, demontează minciuna pe care istoria oficială o serveşte, încă, românilor.
   în contradicţie flagrantă cu imaginea traco-geto-dacului barbar, primitiv, pe care unii istorici români cu suflete alogene se chinuie să ne-o inoculeze, marii istorici şi filosofi ai antichităţii ne prezintă o viziune fascinantă a lumii geto-dacilor.
   Astfel, în „Legile morale şi politice" transmise de filosoful grec Pitagora (circa 580 î.Hr. - 495 î.Hr.) se fac zece referiri la valorile superioare ale geţilor. Iată ce spune Pitagora în Legea 1 143: „Călătoreşte la geţi, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învăţăminte de la ei. La geţi, pământurile sunt fără margini, toate câmpurile sunt comune. Şi, dintre toate popoarele, sunt cei mai înţelepţi, spune Homer".
   Un alt filosof al Greciei antice, Platon (circa 427 î.Hr. - 347 î.Hr.), elev al lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, consemnează în dialogul „Carmides" o discuţie între Socrate şi Carmides, în care Socrate povesteşte ce l-a învăţat un medic trac atunci când a fost la oaste. Iată, în consemnarea lui Platon, ce îi spune medicul trac lui Socrate: „Zamolxis, regele nostru, care este un Zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii, fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinăndu-se seama de corp. Tot astfel, trebuie să îi dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul şi iată pentru ce medicii greci nu se pri¬cep la cele mai multe boli - pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă, căci, zicea medicul, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om, în întregul său, vin de la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie, deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului, pentru ca să se poată bucura de sănătate, capul şi tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înţelepciunea".
   Este uluitoare această viziune superioară asupra medicinei, transmisă peste milenii de un medic trac de acum 2400 de ani, prin intermediul vocii unui mare filosof antic. Această perspectivă holistică este redescoperită abia astăzi de medicina modernă...


pag. 55-56

   Capitolul 5

    Paleogenetica bulversează România

    Nu suntem urmaşii Romei!


   Ceea ce a bulversat, probabil, cel mai mult spaţiul media românesc în cursul anului 2012 a fost studiul de paleogenetica realizat în Germania de domnul prof. univ. dr. Alexander Rodewald, directorul Institutului de Biologie Umană şi Antropologie al Universităţii din Hamburg, şi doamna dr. Georgeta Cardoş, cercetător ştiinţific biolog, specialist în genetică. Potrivit concluziilor acestui studiu, populaţia actuală a României este clar înrudită cu populaţiile care au locuit pe teritoriul României în Epoca bronzului şi a fierului, adică acum 2500 - 5000 de ani, fapt care scoate în evidenţă continuitatea acestui popor, în pofida tuturor vicisitudinilor istoriei. înainte de a aduce în discuţie şi celelalte concluzii uimitoare ale studiului, care răstoarnă teoria romanizării Daciei şi a descendenţei romane a poporului român, să vedem ce este paleogenetica şi ce a presu¬pus această cercetare realizată în Germania, pentru a fi dusă la bun sfârşit...
   Prin urmare, am putea spune că paleogenetica este o „fereastră" către trecutul omenirii. Fiind un domeniu de studiu al ADN-ului vechi şi degradat, paleogenetica poate aduce informaţii importante despre originea şi evoluţia omului şi a genomului uman, despre migraţiile populaţiilor umane şi relaţiile de înrudire dintre populaţiile umane vechi şi cele actuale. Aşadar, ea ne poate spune, printre altele, cine ne sunt strămoşii reali. Iar strămoşii noştri reali nu sunt romanii, ci traco-geto-dacii. Cum s-a ajuns la această con¬cluzie şi la altele mult mai şocante?
   Iată povestea acestui studiu de paleogenetică: în toamna anului 2001, în urma unei discuţii purtate între domnul Decan al Facultăţii de Biologie (Universitatea Bucureşti), prof. univ. dr. Călin Tesio şi domnul prof. univ. dr. dr. Alexander Rodewald, se naşte ideea realizării unui studiu de paleogenetică, având ca scop determinarea originii poporului român. Un astfel de demers presupunea compararea genetică a unor rămăşiţe osoase, aparţinând populaţiilor vechi care au trăit pe teritoriul României, cu situaţia genetică actuală a populaţiei acestei ţări, pentru a se verifica gradul de înrudire.
   Pe parcurs s-au alăturat acestui proiect şi antropologii Andrei Soficaru şi Nicolae Miriţoiu de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer" al Academiei Române, care au oferit cea mai mare parte din materialul osos studiat. O altă cantitate de material osos a fost pusă la dispoziţie pentru studiu de doamna dr. Alexandra Comşa de la fostul Institut de Tracologie al Academiei Române, în total, studiul a avut la dispoziţie material osos din peste...


pag. 95-96

   Capitolul 9

    Spiritul dacic renaşte


   Să fii convins că eşti nemuritor şi să îţi trăieşti viaţa privind Universul, dar şi evenimentele mărunte ale vieţii, din această perspectivă... Ce sublim! Să plângi la sosirea unui nou-născut şi să te veseleşti în momentul în care cineva apropiat pleacă spre lumile celeste... Ce viziune înălţătoare! Aceştia erau geto-dacii, strămoşii noştri reali, cei care nu aveau frică de moarte!
   Astăzi ni se pare că demnitatea, curajul şi determinarea geto-dacilor nu sunt decât elementele unui mit inaccesibil; şi există atâtea semne care vor să ne convingă că spiritul dacic a murit! Aşa să fie oare? Ei, bine, realitatea care se conturează de o jumătate de an îmi spune că SPIRITUL DACIC RENAŞTE! Şi cred că o face într-o manieră care va spulbera în viitorul apropiat tot răul din această ţară.
   Cu siguranţă, cu toţii ne-am întrebat la un moment dat care este sensul acestei vieţi şi dacă după moarte mai există ceva, fiind conştienţi de faptul că, indiferent cine suntem sau ce suntem, indiferent de speranţe, de visuri şi împliniri, de succese şi înfrângeri, undeva pe drumul sinuos al vieţii ne aşteaptă, implacabilă, moartea... Dar oare această întâlnire să fie pentru desacralizarea visurilor noastre? Căci cei care pretind că se trag din maimuţă ne-au încolăcit cu liane speranţele şi ne-au sădit gânduri pline de nesiguranţa junglei din care au venit. Ei i-au făcut statuie atomului „primordial", ridicându-l la rang de Alfa şi Omega, şi au râs superior la marginea fiecărui val transcendent pe care emoţia mistică ne-a împins uneori corabia...
   De aceea, întreb: această întâlnire să fie pentru desacralizarea visurilor noastre?... Şi dacă, în realitate, ea este o poartă de intrare într-o poveste încă mai mare decât tot ce ne-am putut imagina?
   Dacii exact asta credeau - că moartea este o poartă de trecere către întâlnirea cu Dumnezeu, iar această credinţă i-a făcut neînfricaţi! Oare nu am putea să redevenim un popor care crede în nemurirea sufletului? Ce forţă colosală am putea avea împreună! Atunci când simţi cu adevărat că această viaţă nu este decât un popas dintr-o călătorie nesfârşită, când eşti conştient că ceea ce faci AICI îţi determină traseul de DINCOLO, că nu vei duce cu tine nici case, nici maşini, nici statut social şi că ceea ce va conta atunci va fi cât de mult ai iubit, cât de mare este binele pe care l-ai făcut, cât de mult ai înfrumuseţat lumea, ATUNCI nu vei mai fi deschis la compromisuri, nu vei mai trăda, nu îţi vei mai vinde sufletul!
   Aceasta este cheia unei lumi cu adevărat binecuvântate - credinţa în nemurirea sufletului, în existenţa unui sens superior al vieţii.
   Aşa că, suflete drag, eu îţi spun: împodobeşte-ţi viaţa cu cele mai extraordinare speranţe! Construieşte-ţi corăbii, învaţă să navighezi pe oceanele spiritului şi, mai ales, crede! Pentru că dacă într-adevăr „Nimicul" e cununa acestei existenţe, atunci nu ai pierdut nimic, oricum! Iar dacă nu, ai pierdut totul!
   Astăzi, SPIRITUL DACIC RENAŞTE!

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Nota: Rău           Bun